În 2025, alimentele vor fi mai scumpe, iar TVA-ul ar putea crește cu două puncte procentuale, dar nu mai devreme de mijlocul anului viitor, arată un raport realizat de UniCredit Bank.
Citește și: Carmen Harra ştie detaliul care va decide viitorul preşedinte al României şi anunţă „un război mare” în 2025
„Coborâm estimarea privind creșterea economică pentru 2024 la 1,7% din cauza performanței slabe din prima jumătate a anului și a unei redresări mai lente în UE decât am anticipat, dar ne îmbunătățim perspectivele pentru 2025 la 1,9% din cauza unui efect de bază”, se arată în raportul citat, asumat de Anca Negrescu, senior economist al UniCredit Bank România.
Sectorul privat va beneficia de mai puțină finanțare anul viitor, ceea ce va duce la o încetinire a consumului, în timp ce investițiile vor continua să susțină creșterea, iar exporturile ar putea începe să se redreseze.
Potrivit raportului UniCredit Bank, se estimează că „inflația va rata ținta în 2024-25 din cauza creșterilor de taxe și a puterii de cumpărare robuste a gospodăriilor. Prognoza noastră de bază este că inflația va fi în jur de 5% la sfârșitul anului 2024 și 4,4% la sfârșitul anului 2025, cererea internă mai slabă trimițând inflația de bază în intervalul țintă de 1,5-3,5% la începutul trimestrului 3T25. Ne așteptăm în continuare ca inflația de bază să rămână mai stabilă decât în restul regiunii, datorită unei înclinații tradiționale ridicate de a consuma. În același timp, inflația generală va rămâne supusă riscurilor în creștere în 2025, din cauza probabilității în creștere a prețurilor mai mari la alimente, a prețurilor mai mari la energie și a creșterii taxelor.
Ne așteptăm ca BNR să rămână în așteptare în 2024 la 6,5% din cauza incertitudinii fiscale. Considerăm că BNR va relua reducerile dobânzii cheie în februarie 2025 și va coborî dobânda cheie la 5% până la sfârșitul lui 2025, cu riscuri înclinate către reduceri mai rapide dacă activitatea economică se va relaxa semnificativ”, se precizează în raport.
Mai mult, potrivit analizei, deficitul bugetar rămâne mare, iar potrivit calculelor, un deficit de 6% din PIB este cel mai bun lucru la care se poate spera.