Trăsăturile feminine, precum un maxilar mai mic sau obraji mai plini, prezintă o legătură directă cu nivelul de atracţie al unei femei, scrie descopera.ro
De asemenea, trăsăturile feminine sunt asociate unui nivel mai ridicat al hormonului feminin estrogen, ce are o legătură directă cu succesul reproductiv.
Studiile asupra factorilor ce influenţează alegerea partenerilor au fost efectuate mai ales asupra femeilor, aceste cercetări obţinând un rezultat similar: femeile preferă un bărbat mai masculin pentru relaţii de scurtă durată, dar unul mai puţin masculin pentru o relaţie de lungă durată, fiind posibil ca cel din urmă să reprezinte o variantă mai de încredere în ceea ce priveşte creşterea copiilor.
Acum, cercetătorii au efectuat un nou studiu asupra a câtorva sute de bărbaţi heterosexuali sănătoşi. Oamenii de ştiinţă au realizat imagini compozite ce înfăţişau feţele unor femei şi au întrebat bărbaţii care sunt femeile cu care şi-ar dori să aibă o relaţie de scurtă durată şi care sunt cele cu care şi-ar dori să aibă o relaţie de lungă durată.
Cercetătorii realizaseră două versiuni ale fiecărei feţe – una mai feminină şi alta cu mai multe trăsături masculine. Feţele erau fie de origine europeană, fie de origine japoneză.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că, atunci când era vorba despre o relaţie de scurtă durată, bărbaţii alegeau mai ales femeile cu trăsături feminine. Acest lucru era mai ales adevărat în cazul bărbaţilor care se găseau într-o relaţie solidă, de lungă durată.
„Atunci când un bărbat are deja o parteneră, costul asociat riscului de a fi descoperit de parteneră poate duce la ridicarea standardelor în ceea ce priveşte alegerea unei partenere pentru o relaţie de scurtă durată. În schimb, bărbaţii care nu au o relaţie stabilă îşi pot creşte şansele de reuşită pe termen scurt prin relaxarea standardelor”, scriu cercetătorii.
În schimb, cercetătorii au descoperit că atunci când este vorba de relaţii de lungă durată, „bărbaţii preferă femeile mai puţin atrăgătoare, cu mai puţine trăsături feminine”.
Studiul realizat de Anthony Little de la Universitatea Stirling şi Benedict Jones de la Universitatea Glasgow a fost publicat în British Journal of Psychology.