Ora de iarnă 2024. În România, ceasurile se vor da înapoi în noaptea de sâmbătă spre duminică, 27 octombrie, la ora 4:00 dimineaţa. Studiile anterioare s-au axat în mare parte pe efectele negative ale trecerii la ora de vară asupra somnului, performanţelor cognitive şi predispoziţiei la accidente ale oamenilor, dar se cunosc mai puţine despre impactul schimbării la ora de iarnă – sau despre modul în care aceste evenimente bianuale afectează percepţia noastră asupra trecerii timpului.
„Sunt interesată să încerc să înţeleg cum te simţi atunci când percepţia ta zilnică asupra timpului este perturbată de o forţă externă: simţi că ai mai mult sau mai puţin timp, niveluri mai ridicate sau mai scăzute de bunăstare?”, a declarat profesoara Ruth Ogden de la Universitatea John Moores din Liverpool, care conduce studiul.
„Timpul este un element extrem de neglijat al psihologiei. Vieţile noastre sunt legate de ceas şi avem cu toţii o reprezentare internă a timpului, dar avem o înţelegere foarte slabă a modului în care oamenii percep timpul şi dacă am putea sau nu să modificăm experienţele oamenilor cu privire la timp pentru a crea îmbunătăţiri ale bunăstării”, a adăugat ea.
Studiul face parte dintr-un proiect mai amplu care explorează modul în care perturbările externe pot afecta simţul timpului la oameni. Ogden a devenit interesată de acest domeniu de cercetare după ce a fost implicată într-un accident de maşină la universitate, în timpul căruia a simţit că timpul încetineşte.
De atunci, ea a investigat modul în care alte evenimente marcante din punct de vedere emoţional – inclusiv izolările din timpul pandemiei de Covid – pot distorsiona percepţia timpului. „Am constatat că persoanele care se descurcau bine şi aveau niveluri mai scăzute de anxietate, depresie sau stres au experimentat o izolare relativ rapidă, în timp ce persoanele care au avut o carantină lentă au fost cele care erau mai izolate social, deprimate sau mai puţin mulţumite de nivelurile lor de interacţiune socială”, a declarat Ogden.
Cercetări separate au constatat că persoanele care se luptă cu durerea cronică experimentează, de asemenea, un simţ distorsionat al timpului. „Se ridică această idee interesantă că percepţia noastră asupra timpului este încorporată în traumă”, a spus Ogden.
Studiul este în desfăşurare şi este deschis tuturor adulţilor din Marea Britanie, care pot contribui prin completarea unui sondaj online cu privire la viaţa lor de zi cu zi şi la presiunea timpului pe care o resimt. Sondajul poate fi completat fie în cursul săptămânii dinaintea sau de după schimbarea ceasului, fie în ambele.
O întrebare la care Ogden şi colegii ei speră să afle răspunsul este dacă grupurile marginalizate din punct de vedere social sau cele care se confruntă cu presiunea timpului, cum ar fi părinţii ocupaţi, resimt schimbarea orei diferit faţă de persoanele care au mai mult control asupra timpului lor.
„Suntem interesaţi în special de relaţia dintre timp şi putere şi de modul în care, atunci când alte persoane deţin controlul asupra timpului, acest lucru poate crea diverse tipuri de nedreptate pentru anumite grupuri”, a declarat profesoara Patricia Kingori, sociolog la Centrul Ethox al Universităţii Oxford, care conduce întregul proiect.
Obiectivul pe termen lung al proiectului este de a identifica strategii care ar putea ajuta la abordarea acestor inegalităţi, ceea ce ar putea duce la îmbunătăţirea bunăstării individuale şi sociale.
„Pentru mine, schimbarea ceasului oferă o mică perspectivă asupra a ceea ce se întâmplă atunci când timpul se schimbă pentru toţi ceilalţi, dar nu s-a schimbat în acelaşi mod pentru tine, sau când societatea impune o anumită restricţie asupra timpului tău”, a declarat Ogden. „De asemenea, ridică idei interesante, cum ar fi: ar trebui să avem un drept al omului la timp?”, a adăugat ea.
România va trece la ora de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie 2024, în cadrul unei practici anuale care se desfășoară în ultima duminică din luna octombrie. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 va deveni ora 3:00, oferindu-le românilor o noapte mai lungă și o oră suplimentară de somn. Această schimbare aduce cu sine și efecte asupra organismului, uneori mai puțin plăcute, iar discuțiile privind renunțarea la această practică la nivel european continuă.
Trecerea la ora de iarnă se face cu scopul de a utiliza cât mai eficient lumina naturală pe durata zilei, în special în lunile mai întunecate de toamnă și iarnă. În acest context, ceasurile sunt date înapoi, iar ziua de 27 octombrie va părea puțin mai lungă decât de obicei.
Pentru majoritatea dispozitivelor electronice, inclusiv telefoanele mobile, ora se va actualiza automat, cu condiția ca acestea să fie setate pentru sincronizarea automată cu rețeaua de telefonie. Cei care dețin ceasuri analogice sau alte dispozitive fără această funcție vor trebui să facă manual ajustările necesare.
Deși unii oameni apreciază faptul că primesc o oră în plus de somn, efectele trecerii la ora de iarnă nu sunt întotdeauna benefice pentru organism. Potrivit specialiștilor, schimbarea ritmului de somn poate influența negativ sănătatea fizică și mentală. În primele zile după această modificare, multe persoane pot experimenta o serie de simptome neplăcute, cum ar fi:
Somnolență și oboseală: Deși dormim teoretic mai mult, organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la noul program. Acest lucru poate duce la o senzație constantă de somnolență și oboseală pe parcursul zilei.
Probleme de concentrare și memorare: Schimbarea orei poate afecta capacitatea de concentrare și reținere a informațiilor, ceea ce poate influența randamentul la locul de muncă sau la școală.
Accidente rutiere: Creșterea somnolenței și dificultățile de concentrare sunt factori care pot crește riscul de accidente rutiere, în special în primele zile după trecerea la ora de iarnă.
Efectele negative ale acestei tranziții nu sunt resimțite la fel de toată lumea. Cei care au un program de somn bine stabilit sau care sunt mai sensibili la schimbări pot experimenta o perioadă mai lungă de adaptare.
Deși trecerea la ora de iarnă este o practică ce datează încă din perioada Primului Război Mondial, discuțiile despre eliminarea acestei modificări sezoniere au căpătat tot mai multă atenție în ultimii ani. În special în cadrul Uniunii Europene, au avut loc dezbateri intense pe acest subiect, iar în 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la schimbarea orei de vară și iarnă.
Cu toate acestea, implementarea acestei decizii a fost amânată, iar statele membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un consens privind momentul exact al adoptării acestei măsuri. România, ca membru al UE, ar urma să aplice această schimbare doar atunci când se va decide o soluție unitară la nivel european.
Până la noi decizii, trecerea la ora de iarnă va rămâne o practică obișnuită. Astfel, în noaptea de 26 spre 27 octombrie, nu uitați să vă setați ceasurile corespunzător și să luați în considerare perioada de adaptare pe care organismul o va parcurge.