Ora de iarnă 2024. Dormim mai puţin de când a umblat Ceauşescu la ceasuri

Ora de iarnă 2024. Nicolae Ceaușescu a introdus ora de vară și de iarnă din anul 1979. Țara noastră se află la doar câteva zile de o nouă trecere la ora ce va guverna trecerea timpului până în ultimul week-end al lunii martie 2025.

În noaptea de sâmbătă, 26, spre duminică, 27 octombrie 2024, România va trece oficial la ora de iarnă. Astfel, în acea noapte, la ora 4 dimineața, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, devenind ora 3. Sistemul se va menține până în ultimul week-end al lunii martie 2025, când ceasurile vor fi date, din nou, cu o oră înainte, trecându-se la ora de vară.

Totuși, trebuie să nu uităm că oră de iarnă este cea naturală, normală, cea de vară fiind introdusă prima oară acum mai bine de un secol, incusiv în România, în scopul economisirii energiei. Dar cele două sunt insolubil legate, la ora actuală, ideea schimbării periodice a orei fiind mult mai veche.

Numeroase surse îl creditează pe inventatorul și omul politic american Benjamin Franklin ca fiind primul care a sugerat schimbarea sezonieră a orei, așa-numita „Oră de vară” (Daylight Saving Time – DST)

Alte articole

Ora de vară 2025. S-a schimbat ora în această noapte, nu uitaţi să potriviţi ceasurile

Ora de vara 2025. Schimbarea orei afectează negativ economia, siguranţa rutieră şi sănătatea

Trei zile libere de la serviciu pentru cei care suferă din dragoste după o despărţire. Proiectul de lege este dur criticat

Cu toate acestea, ideea exprimată de acesta, în 1784, poate fi cu greu descrisă ca fiind fundamentală pentru dezvoltarea DST-ului modern. Într-o scrisoare adresată editorului Journal of Paris, intitulată „An Economical Project for Diminishing the Cost of Light” (Un proiect economic pentru reducerea costului luminii), Franklin a sugerat, pur și simplu, că parizienii ar putea economisi consumul de lumânări prin scoaterea oamenilor din pat mai devreme dimineața, scrie timeanddate.com.

Dar ideea nu presupunea nicicum schimbarea periodică a orei, mai mult: Franklin vrând, de fapt, să glumească la adresa obiciului francezilor de a se trezi mai târziu.

La modul serios, în schimb, întâietatea ideii de schimbare a orei aparține omului de știință neozeelandez George Vernon Hudson și constructorului britanic William Willett.

În 1895, Hudson a prezentat o lucrare Societății Filozofice din Wellington, propunând o schimbare de 2 ore înainte în octombrie și o schimbare de 2 ore înapoi în martie. Ideea a stârnit interes, dar nu a fost niciodată dusă până la capăt.

În 1905, independent de Hudson, constructorul britanic William Willett a sugerat setarea ceasurilor cu 20 de minute înainte, în fiecare dintre cele patru duminici din aprilie și darea lor înapoi, cu aceeași valoare, în fiecare dintre cele patru duminici din septembrie, un total de opt schimbări de oră pe an.

Planul de economisire a luminii de zi al lui Willett a atras atenția lui Robert Pearce, membru al Parlamentului britanic, care a prezentat un proiect de lege Camerei Comunelor în februarie 1908.

Primul proiect de lege privind economisirea luminii de zi a fost redactat în 1909, prezentat de mai multe ori Parlamentului și examinat de un comitet restrâns. Cu toate acestea, mulți, în special fermieri, s-au opus ideii, astfel că proiectul nu a fost niciodată transformat în lege.

Willett a murit în 1915, cu un an înainte ca Regatul Unit să înceapă să folosească ora de vară în mai 1916. Dar nu se știe dacă a fost conștient de faptul că ideea sa devenise deja realitate, cu șapte ani înainte de moartea sa, într-un mic oraș din Ontario.

În timp ce Germania și Austria au fost primele țări care au folosit DST în 1916, este un fapt mai puțin cunoscut că, încă din 1908, câteva sute de canadieni au devansat Imperiul German în aceast privință.

La 1 iulie 1908, locuitorii din Port Arthur, Ontario – astăzi Thunder Bay – și-au dat ceasurile înainte cu o oră pentru a începe prima perioadă DST din lume, conform sursei citate.

Alte localități din Canada au urmat în curând exemplul. La 23 aprilie 1914, orașul Regina din Saskatchewan a implementat DST. Orașele Winnipeg și Brandon din Manitoba au făcut același lucru pe 24 aprilie 1916.

Conform ediției din 3 aprilie 1916 a Manitoba Free Press, ora de vară din Regina „s-a dovedit a fi atât de populară, încât legea o pune în aplicare automat”.

Cu toate acestea, ideea nu a prins la nivel mondial până când Germania nu a introdus ora de vară, în 1916. Ceasurile din Imperiul German și din aliatul său, Austria, au fost devansate cu o oră la 30 aprilie 1916, la doi ani după începerea Primului Război Mondial.

Motivul a fost acela de a reduce la minimum utilizarea iluminatului artificial pentru a economisi combustibil pentru efortul de război.

În câteva săptămâni, Regatul Unit, Franța și multe alte țări au urmat această idee. Cele mai multe dintre acestea au revenit la ora standard după Primul Război Mondial și abia după următorul război mondial DST a revenit în cea mai mare parte a Europei.

Foarte curând, în dificila, dar eroica vară a anului 1917, România, restrânsă practic doar la teritoriului Moldovei, restul țării fiind ocupat de armata germană și aliații ei, a adoptat ora de vară.

Despre acst eveniment scria însăși Regina Maria, care explica și motivul acestei decizii, conform celor notate de suverană, în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917.

„De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora şapte e deja ora opt şi aşa mai departe. A trebuit să o facem pentru că ruşii aşa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuşi încurcături, fără îndoială”, scria regina.

După încheierea războiului, în noiembrie 1918, România a renunțat la folosirea orei de vară, aceasta fiind reintrodusă în 1932, din aceleași rațiuni economice. Această schimbare sezonieră a orei a fost în vigoare până în 1943, când s-a renunțat la ea.

Avea să fie readusă pe tapet de Nicolae Ceaușescu, abia în 1979, pe fondul căutării de surse pentru economisirea electricității și a resurselor necesare producerii acesteia, în cadrul planului mai amplu de plătire a întregii datorii externe, lucru ce a aruncat țara în beznă, frig și lipsa acută a produselor vitale.

De altfel, încă din februarie 1974, apărea un studiu publicat în revista „Energetica”, semnat de E. Costin, “Decalarea orei oficiale – factor de economie şi raţionalizare a consumului de energie electric”, potrivit evenimentulistoric.ro.

Autrul arăta că în Ungaria introducerea orei de vară în perioada 1954-1958 a condus la avantaje energetic ca: reducerea puterii necesare la vârful de sarcină cu circa 30 MW; o economie de energie de 13-16 milioane kwh/an sau o economie de combustibil de aproximativ 25.000 tone cărbune energetic anual în medie.

Despre situaţia din URSS, Costin nota că, printr-o mai bună folosire a luminii diurne, se obţin anual economii de 1 TWh şi că printr-o devansare suplimentară de o oră a orei legale s-ar mai putea obţine o economie de încă aproximativ 5% faţă de energia consumată pentru iluminat.

Concluzia articolului era clară: „Măsura decalării în avans cu o oră a orei oficiale este deci recomandabilă pentru ţara noastră din puncul de vedere al energeticii în oricare din cele două alternative studiate (numai pentru perioada de vară, sau pentru tot timpul anului)”.

Iar acest lucru s-a aplicat „pe baze științifice”, cum spunea propaganda oficială, începând cu 1979, prăbușirea regimului comunist, în decembrie 1989, neanulând și această măsură.

S-a schimbat, în schimb, perioadele de aplicare ale ei, în acord cu normele legislative actuale ale Uniunii Europene.

Ora de iarnă 2024. Decizia care schimbă tot vine din Statele Unite, ce se întâmplă cu schimbarea orei de iarnă

Astfel, în 1997, prin Ordonanța nr. 20, la articolul 1 se specifică faptul că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.

Adică, exact ceea ce se întâmplă și în ziua de azi. Totuși, UE a propus renunțarea la această schimbare a orei, care, dincolo de beneficiile economice – discutabile, deja, în opinia multora – dă bătăi de cap și organismului uman, dar a lăsat la latitudinea statelor membre decizia definitivă.

Decizia includea opțiunea de a rămâne doar la ora de iarnă – cea naturală – sau doar la cea de vară.

Parlamentul European a votat deja propunerea, încă din 2019, renunțarea la schimbarea orei fiind fixată pentru 2021, iar ulterior amânată și rămasă şi astăzi subiect de discuție.

Este drept, în afara UE, zeci de țări din întreaga lume au renunțat în ultima vreme la schimbarea orei: Turcia, Belarus, Rusia, Islanda, Vietnam, Afganistan, India, Japonia, Filipine, Singapore, Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Irak, Ecuador, Guatemala, Nicaragua, Venezuela, Panama, Columbia, Tunisia, Namibia, Egipt și câteva state de pe cuprinsul SUA, printre care Hawaii și Arizona.

Până la „noi ordine”, românii vor experimenta din nou schimbarea orei, începân, cum spuneam la început, cu noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ora 4.00 va deveni ora 3.00.

Când se schimbă ora, săptămâna aceasta: Noaptea în care se dau ceasurile înapoi, la ora de iarnă. Efecte asupra organismului

Modificarea orei va aduce o oră în plus, iar duminică, 27 octombrie, va fi cea mai lungă zi a anului, cu 25 de ore.

După schimbarea orei toamna, când trecem la ora de iarnă (ceasurile se dau cu o oră înapoi), în mod obișnuit dormim cu o oră mai mult în noaptea imediat următoare schimbării. Acest lucru se întâmplă deoarece, oficial, ceasurile sunt întoarse cu o oră, astfel încât noaptea de tranziție devine mai lungă.

Când trecem la ora de iarnă 2024. Cum ne afectează şi cum să treci cu uşurință peste această schimbare

Ora se schimbă toamna în Europa datorită tranziției la ora standard sau ora de iarnă, parte a unui sistem cunoscut sub numele de timp de vară. Acest sistem a fost introdus inițial pentru a folosi mai bine lumina naturală pe parcursul zilelor mai lungi din sezonul cald.

Ideea inițială a fost să se reducă consumul de energie prin prelungirea perioadei de lumină naturală în orele de activitate ale zilei.

Prin schimbarea orei, oamenii folosesc mai puțin iluminat artificial dimineața și seara. În lunile de vară, zilele sunt mai lungi, iar mutarea ceasului înainte în primăvară ajută la folosirea mai eficientă a luminii naturale.

Toamna, când zilele devin mai scurte, ora este dată înapoi pentru a sincroniza mai bine activitățile zilnice cu lumina naturală.

Studiile au sugerat că schimbarea orei poate contribui la reducerea accidentelor de circulație și la îmbunătățirea productivității, deoarece oamenii sunt mai activi și alertați pe timp de zi.

Efecte asupra organismului uman

Schimbarea orei, fie toamna, fie primăvara, poate avea efecte asupra organismului, deoarece perturbă ritmul circadian, ceasul nostru intern care reglează ciclul somn-veghe.

Chiar dacă modificarea pare mică (doar o oră), aceasta poate afecta atât sănătatea fizică, cât și cea mentală. chimbarea orei poate provoca dificultăți în adaptarea la un nou program de somn. Unii oameni pot avea probleme cu adormirea sau trezirea la timp, ceea ce poate duce la insomnie temporară, somn neodihnitor și oboseală sau somnolență în timpul zilei.

Oboseala acumulată din cauza perturbării somnului poate afecta concentrarea și performanța la muncă sau școală. În primele zile după schimbarea orei, crește riscul de erori și accidente, atât la locul de muncă, cât și pe drumurile publice, potrivit Academiei Americane pentru Medicina Somnului.

Schimbarea orei, mai ales toamna, poate amplifica senzațiile de letargie și lipsa de motivație, contribuind la stări de anxietate sau depresie ușoară, mai ales în combinație cu zilele mai scurte și expunerea redusă la lumină naturală.

Studiile arată că în primele zile după schimbarea orei, în special la trecerea la ora de vară, se înregistrează o creștere a accidentelor de circulație, probabil din cauza oboselii și a faptului că oamenii nu sunt încă adaptați la noul ritm.

Unele cercetări sugerează că trecerea la ora de vară poate crește ușor riscul de atacuri de cord în zilele imediat următoare schimbării, din cauza perturbării ritmului circadian și a creșterii nivelului de stres.