Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie au fost depuse spre inchinare la Baldachinul Sfintilor de pe Colina Patriarhiei din Capitala. Mii de credinciosi au venit sa se închine la raclele sfinte.
”Ne rugăm pentru sanatate, pentru liniste, pentru pacea intregii omeniri, pe tot pamantul. Pentru iertarea pacatelor”, spune o credincioasă.
”În primul rand venim sa multumim sfântului pentru ca am fost anul trecut si ne-a ajutat foarte mult. Ne rugam pentru sanatate, pentru ajutor, pentru pace in lume, in tara si in primul rand sa-i multumim sfantului”, a spus altă femeie.
Moaștele vor rămâne pentru a fi cinstite de credincioși pe durata intregului pelerinaj de Sfântul Dimitrie.
În ziua Sfântului Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir începe “Vara Samedrului” care ţine patru zile.
Citeste si Rugăciunea de miercuri. Trebuie să o rostești în fiecare săptămână pentru a ți se ierta păcatele
Tot acum se împart oile. Toamna, la Sfântul Dumitru, se spune că “se slobod sărindarele”, adică se desfac învoielile şi se face pomană mare la biserică.
Printre cele mai cunoscute superstiţii ale acestei zile se-numără: se tunde coama cailor, ca să aibă păr frumos; oamenii nu se piaptănă ca să nu atragă lupii.
Se spune că la Sâmedru morţii se fac moroi, vârcolaci şi strigoi și vin să bântuie gospodăriile oamenilor.
Această sărbătoarea poartă denumirea populară de Câinii lui Sâmedru sunt Lupii Sfântului Dumitru. Este bine ca sărbătoarea Sf Dimitrie Basarabov să se țină pentru ca oamenii să fie feriți de lupi și pentru a nu li se întrăi inimile.
Racla cu moaștele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureștiului de mai multe ori. Astfel, în 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capăt epidemiei de ciumă, în 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, în speranța opririi epidemiei de holeră, și în 1827, în timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie.