Ce spații pot fi folosite la comun la bloc. Cât trebuie să plătească fiecare locatar în parte

Ce spații pot fi folosite la comun la bloc. Codul civil spune că spațiile dintre blocurile de locuințe ce nu pot fi folosite în comun de proprietari fac obiectul unui drept de coproprietate forțată.

Ce spații pot fi folosite la comun la bloc. Iată în ce constă coproprietatea forțată

„Administrarea, întreţinerea, investiţiile şi reparaţiile asupra proprietăţii comune sunt în sarcina fiecărui coproprietar, care este obligat să suporte cheltuielile direct proporţional cu cota sa parte. Drept urmare, cota indiviză/cota parte din proprietatea comună este parte a ecuaţiei prin care se împart o serie de cheltuieli.

Cum ar fi reparaţiile efectuate spaţiilor comune din blocul de locuințe: uscătorul, casa scării, spălătoria, subsolul, acoperişul (terasa) blocului, etajul tehnic, uşa de la intrarea în bloc, pereţii exteriori ai blocului, conductele comune, ascensoarele etc”, a explicat avocata Cristina Lețu.

Citește și Raiul imobiliar din România. Orașul în care s-au înregistrat scumpiri uriașe în 2024: „Nu există un moment potrivit de cumpărare a unei locuințe”

Alte articole

Viața la bloc are reguli dure. Ce nu ai voie să faci după ce îți renovezi apartamentul. Amenzile pot ajunge la 2.500 de lei!

Viața la bloc are reguli dure. Ce pățesc cei care depozitează vechituri în spațiile comune

Ce spații pot fi folosite la comun la bloc. Această regulă nu se aplică și când vine vorba despre cheltuieli privind părțile comune folosite de anumiți coproprietari. Dacă locatarii sunt constituiți într-o asociație de proprietari, comitetul executiv al asociației va stabili repartizarea cheltuielilor. Se aplică și în cazul coproprietarilor ce nu fac parte din asociația de proprietari.

În Codul Civil scrie exact care sunt părțile comune ale imobilelor de locuințe. Conform Art. 648, alin. 1: „Dacă într-o clădire sau într-un ansamblu rezidenţial există spaţii cu destinaţie de locuinţă sau cu altă destinaţie având proprietari diferiţi, părţile din clădire care, fiind destinate întrebuinţării spaţiilor respective, nu pot fi folosite decât în comun sunt obiectul unui drept de coproprietate forţată”.

Citește și Ce sumă primește în plus la pensie un român, în funcție de anii de muncă. Cât primesc cei cu 26 de ani de vechime în muncă, 33 sau 41

Cum se împart costurile în blocurile de locuințe

Alineatul 2 arată că părțile comune „sunt bunuri accesorii în raport cu spaţiile locative, care constituie bunurile principale în sensul art. 546. La Articolul 649 alineatul 1 Codul Civil „arată că sunt considerate părți comune în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:

(1) Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:
a) terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite;
b) fundaţia, curtea interioară, structura, structura de rezistenţă, pereţii perimetrali şi despărţitori dintre proprietăţi şi/sau spaţiile comune, acoperişul, terasele, scările şi casa scărilor, holurile, pivniţele şi subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele termice proprii şi ascensoarele;
c) instalaţiile de apă şi canalizare, electrice, de telecomunicaţii, de încălzire şi de gaze de la branşament/racord până la punctul de distribuţie către părţile aflate în proprietate exclusivă, canalele pluviale, paratrăsnetele, antenele colective, precum şi alte asemenea părţi;
d) alte bunuri care, potrivit legii sau voinţei părţilor, sunt în folosinţă comună.
(2) Coşurile de fum şi de aerisire, precum şi spaţiile pentru spălătorii şi uscătorii sunt considerate părţi comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizează aceste utilităţi în conformitate cu proiectul clădirii.