Calendar ortodox 27 octombrie 2024. Sfântul Dimitrie cel Nou s-a născut în secolul al XIII-lea, în satul Basarabi, lângă Rusciuc (Ruse, Bulgaria), în vremea țaratului vlaho-bulgar al lui Petru și Ioniță Asan. A fost un copil sărac, care își câștiga pâinea mergînd la păscut cu oile și vitele localnicilor din satul său.
A crescut cu iubire față de Dumnezeu și era nelipsit de la slujbe, dornic să învețe cât mai multe despre Mântuitor, despre Aposoli și despre Sfinții Părinți. De-a lungul vieții, a respectat toate posturile și se ruga mereu la Dumnezeu.
Și-a dorit să devină călugăr, astfel că a îmbrățișat viața monahală de tânăr. În timp, după ce s-a călugărit, Sfântul Dimitrie s-a retras într-o peșteră pe malul râului Lom, unde și-a petrecut tot timpul, departe de restul oamenilor, în post și rugăciune.
Potrivit bisericii, nu se știe exact când a murit și se spune că și-a ales singur locul de veci, între două pietre. Când a simțit că se apropie sfârșitul, Sfântul s-ar fi așezat singur în acel loc.
După o vreme de la trecerea sa în neființă, Sfântul Dimitrie cel nou s-a arătat unei fete bolnave și a rugat-o să îl scoată din apă, deoarece nivelul râului crescuse, iar locul său de veci a fost inundat.
În schimb, Sfântul a vindecat-o, iar oamenii care i-au descoperit trupul, l-au așezat la loc de cinste.
Atunci când a pornit războiul dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman, generalul Piotr Saltîkov a mutat moaștele Sfântului în Rusia. Un creștin din Țara Românească, Hagi Dimitrie, a reușit să primească trupul Sfântului, drept răscumpăare pentru daunele provocate de acel război.
Apoi, Moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou au fost așezate în Catedrala mitropolitană a Ungrovlahiei, la București.
Sfântul a fost canonizat în anul 1955 de către Biserica Ortodoxă Română.
În fiecare an, în preajma zile de 27 octombrie, are loc un pelerinaj la Catedrala Patriarhală din București. Anul acesta, credincioșii sunt așteptați în perioada 21- 29 octombrie, pentru a se închina la racla Sfântului Dimitrie cel Nou, dar și la o parte din moaștele Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie. În plus, Patriarhia Româna a adus Icoana Maicii Domnului din Grecia și un fragment din moaștele Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
Una dintre minunile săvârşite de Sfântul Dimitrie s-a întâmplat chiar în Bucureşti, la Catedrala Patriarhală, în anul 1989 şi a fost povestită de părintele Iustin Bulimar.
„In 1989, in urma slujbei Sfantului Maslu, un credincios pe care eu l-am vazut de mai multe ori participand la aceasta Sfanta Taina si la celelalte slujbe ale Bisericii ramanea intotdeauna ultimul de se inchina.
Si, intr-una din zile, la fel procedand, a urcat la racla sfintelor moaste (dar de ce ramanea ultimul sa se inchine? – pentru ca umbla cu carje), si-a asezat carjele, ca de obicei, ca sa si le poata lua dupa rugaciune, dupa ingenuncherea pe care o putea face el acolo in felul lui, si minunea s-a intamplat: s-a ridicat, s-a inchinat, a coborat treptele, n-a realizat pe moment ca el de fapt isi uitase carjele si de-abia dupa ce a coborat Dealul Patriarhiei si-a dat seama de miracolul, de minunea intamplata.
S-a intors inapoi plangand si multumind cu lacrimi in ochi, lui Dumnezeu si Sfantului Dimitrie, povestindu-i preotului de pe vremea aceea – era un arhimandrit deosebit, un preot evlavios, iubit de credinciosi, parintele Grichentie, care s-a retras dupa Revolutie, la pensie, la Manastirea Secu – si dansul a ramas foarte impresionat, desi mai vazuse si alte minuni petrecute la racla Cuviosului Dimitrie cel Nou”.