După plafonarea adaosului comercial la alimente de bază, guvernul vrea să extindă aria de aplicare a măsurii, urmând să fie vizate inclusiv alimentele din import. Această intenție nu este văzută cu ochi buni de Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), potrivit puterea.ro.
AKH România susține, într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, că ”daunele unor astfel de măsuri vor fi enorme pentru investitorii actuali și viitori, scăzând semnificativ atractivitatea României în ochii investitorilor”.
În opinia președintelui AKH România, Andreas Lier, măsura ”nu poate contribui la formarea corectă a prețurilor, ci va duce la ineficiența operațiunilor și chiar la probleme cu fluxurile de numerar”.
Directorul general AHK România, Sebastian Metz, vorbește, în același context, despre riscul real ca multe companii să plece din România. ”În condițiile unei astfel de instabilități legislative și a lipsei de predictibilitate, există un risc real ca multe companii să se retragă sau să se reorienteze către piețele vecine”, spune Metz.
Extinderea plafonării adaosului comercial la alimente a fost criticată și de Federația Patronatelor din Industria Alimentară, Romalimenta, care a avertizat că măsura ar fi nejustificată şi păgubitoare.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat însă că plafonarea extinsă a adaosului comercial nu va afecta afacerile procesatorilor şi ale retailer-ilor. „Nu va afecta în niciun fel business-urile fiecărui procesator, business-urile fiecărui retail din România, pentru că plafonarea adaosului comercial, şi nu vorbim de plafonarea preţurilor la alimente, vorbim de plafonarea adaosului comercial, se pune peste toate cheltuielile, adică peste fişa de cost a fiecărui produs, atât cu cheltuieli directe, cât şi cu cheltuieli indirecte, conform legii contabilităţii, care generează controale din partea Agenţiei Naţionale Fiscale”, a precizat demnitarul.
Florin Barbu a mai spus, săptămâna trecută, că o nouă rundă de discuții reprezentanţii industriei alimentare, pe tema plafonării adaosului la produsele procesate, va avea loc săptămâna viitoare. El a adăugat, în acest context, că vrea ”un dialog corect”, precum cel avut ”atât cu procesatorii din România, cât şi cu zona de retail din România”. ”Am văzut un draft de ordonanţă care circulă prin media. Eu nu pot să vă spun acum procente, am văzut între 5 şi 50%. Actul normativ care va merge în Guvernul României este cel care va fi postat în transparenţă pe site-ul Ministerului Agriculturii. Mai mult de atât, aştept marţi la discuţii industria alimentară din România. Am avut o primă discuţie, dar îi aştept şi săptămâna viitoare. Nu vreau să ne grăbim să luăm decizii pripite. (…) Nu vreau să mă grăbesc, vreau să am un dialog corect, aşa cum l-am avut, atât cu procesatorii din România, cât şi cu zona de retail din România”, a declarat ministrul.
În privința momentului la care ar putea intra în vigoare plafonarea, demnitarul nu a menționat o dată precisă, în condițiile în care continuă discuțiile cu părțile implicate. ”Dacă vă spun că mi-aş dori într-o săptămână, peste o săptămână spuneţi că ministrul n-a putut să facă acest act normativ. Haideţi să nu ne grăbim, îl facem prin consultare. Este gata 90 la sută, dar vreau să ţin cont de părerea procesatorilor, vreau să ţin cont de părerea retailerilor, vreau să avem acest dialog, vreau să iasă un act aşa cum am făcut de atâtea ori în Ministerul Agriculturii, aşa cum am avut pe cele trei ordonanţe importante pentru fermierii români, partea de sistem bancar, partea de distribuitori, partea de furnizori, de imputuri. Niciun act normativ nu iese din Ministerul Agriculturii până nu avem dialog, până nu este consens şi până nu se realizează un proces verbal încheiat de toţi factorii care sunt implicaţi în actul normativ”, a subliniat ministrul.