România anunță o investiție de 7 miliarde de euro pentru reactoarele de la Cernavodă, printr-un proiect realizat de companii din 3 țări diferite

Acest consorțiu se angajează să finalizeze construcția celor două unități care au fost în conservare timp de mai bine de trei decenii, la Cernavodă. Potrivit estimărilor, investiția necesară pentru punerea în funcțiune a reactoarelor ar putea depăși șapte miliarde de dolari, iar ministrul Energiei, Sebastian Burduja, promite că aceasta va conduce la facturi mai mici pentru consumatori.

„Orice investiţie nouă este o veste bună pentru români, pentru că ea se va vedea în facturi. Facturi mai mici, energie mai sigură şi în cazul programului nuclear, energie curată”, a precizat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.

Cea mai mare provocare va fi găsirea specialiștilor capabili să opereze noile reactoare, la Cernavodă

În prezent, reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă produc aproape 20% din necesarul energetic al României. Odată ce reactoarele 3 și 4 vor fi funcționale, se estimează că capacitatea de producție a centralei se va dubla și vor oferi o soluție viabilă pentru creșterea cererii de energie electrică în țară.

„Noi, în momentul de faţă, vindem în piaţa românească. Planul nostru este să încercăm să aducem 2.000 de megawatti în sistem până în 2032 şi, bineînţeles, să sprijinim ţările din jur care ar avea nevoie de electricitate”, a precizat Cosmin Ghiţă, director Nuclearelectrica.

Alte articole

Sebastian Burduja, veste bună pentru români: „Trecem iarna cu facturi plafonate la energie”

Sebastian Burduja își laudă echipa de la Ministerul Energiei la final de an: „E ultima zi lucrătoare a anului. E trecut de ora 21.30, dar echipa este aici”

Citește și: Criza în IT își arată efectele. Se bat 200-300 de oameni pe un post iar salariile au scăzut drastic

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă acest proiect este găsirea specialiștilor necesari pentru operarea noilor unități. Experiența acumulate de inginerii care au lucrat la construirea reactoarelor 1 și 2 s-a pierdut, majoritatea acestor profesioniști fiind acum pensionați sau mutați în străinătate. Acest deficit de expertiză va necesita o strategie solidă pentru formarea și atragerea de noi ingineri și tehnicieni în domeniul energetic.

„Sunt şi avansări în tehnologia de construcţii. Totodată lucrurile se compară şi cu ofertele care au fost primite. Se estimează că unitatea trei va fi pusă în funcţiune la începutul anilor 2030”, a mai spus Cosmin Ghiţă.

În plus, un alt aspect critic al acestui proiect este gestionarea deșeurilor nucleare. În prezent, reactoarele funcționale de la Cernavodă generează anual aproximativ 100 de metri cubi de combustibil ars cu un nivel scăzut și mediu de radioactivitate. Odată cu punerea în funcțiune a reactoarelor 3 și 4, această cantitate ar putea să se dubleze, ceea ce va necesita soluții adecvate pentru depozitarea în siguranță a deșeurilor.

Citește și: Raportul final al experților privind tragedia de la Ferma Dacilor. Incendiul care a ucis opt oameni ar fi izbucnit de la o petardă