Unul dintre aceste secrete privește alegerea verzelor care urmează să fie murate. Acestea nu trebuie luate la întâmplare, ci alese cu mare grijă.
Este important ca frunzele să fie ferme și sănătoase, neafectate de dăunători, albe și subțiri, iar căpăţânile să fie îndesate. Cât despre căpățână, diametrul acesteia nu ar trebui să depășească 20 cm și nici să fie mai mic de 10 cm.
Varza este musai să fie din recolta de toamnă. Aceasta are frunzele mai fine decât cea din recolta de vară.
Citeste si Ingredientul secret care menţine limpede zeama de la varză murată. Când trebuie adăugat în în butoi
O altă recomandare ca să obții o varză murată fără cusur este cea referitoare la prepararea saramurii. Proporția corectă este 500 g sare grunjoasă la fiecare 10 litri de apă.
Nici pregătirea recipientului nu trebuie lăsată la voia întâmplării. Butoiul – care ar fi de preferat să fie din stejar – trebuie opărit și lăsat o zi cu apă şi 1 kilogram de var nestins în el. În ziua următoare se spală bine cu câteva ape clocotite, după care se lasă să se usuce. Și capacul se opărește bine.
Odată uscat butoiul, se trece la pregătirea propriu-zisă a verzei murate. Pentru început, pe fundul butoiului se presară un strat de sare, apoi se așază un strat de foi de varză, cimbru, mărar, boabe de porumb.
Înainte de a introduce verzele în butoi, scobește cotorul, iar în scobitură pune sare. Varza se pune în butoi doar cu cotorul în sus. În butoi, printre verze se mai pun rădăcini de hrean, mărar, porumb, cimbru, piper şi felii tari de gutuie. Se pune un alt strat de verze şi se continuă până se umple butoiul.
Butoiul se ține înăuntru, la temperatura camerei, ca să fermenteze. Timp de două săptămâni, zeama trebuie vânturată ca să nu prindă floare. După două săptămâni, varza ar trebui să fie suficient de acră.
Recipientul trebuie mutat, apoi, la rece, iar zeama trebuie în continuare vânturată când și când.