Gata cu așteptarea! Austria dă României undă verde pentru Schengen. Când va fi anunțată decizia

Austria ar putea renunța la controversatul veto asupra intrării României și Bulgariei în Schengen terestru, în cadrul unui summit important ce va avea loc în 22 noiembrie, la Budapesta, notează pubicația austriacă Kleine Zeitung, citată de newsweek.

Renunțarea austriecilor la piedicile puse României și Bulgariei vine în contextul desemnării lui Magnus Brunner, reprezentant al Partidului Popular Austriac (ÖVP), în funcția de comisar european pentru migrație.

Magnus Brunner și alți 25 de membri din echipa președintelui Comisiei Europene (CE), Ursulei von der Leyen, vor fi audiați de Parlamentul European la Bruxelles. Cu acest prilej, se anticipează să fie abordat și subiectul extinderii Schengen cu România și Bulgaria, mai scrie sursa citată.

Noua poziție a Austriei privind extinderea Schengen contrastează cu cei aproape doi ani în care cancelarul austriac Karl Nehammer și ministrul de Interne Gerhard Karner au blocat aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen.

Alte articole

Ungaria a fost ștearsă de pe hartă și înlocuită cu România! Cine a făcut asta

Salariul mediu din România în 2023 l-a depășit pe cel din Grecia și se apropie de Polonia. Datele economice arată că românii câștigă din ce în ce mai bine

La summitul de la Budapesta vor participa miniștrii de Interne din Austria (Gerhard Karner), România (Cătălin Predoiu) și Bulgaria (Atanas Ilkov). Întâlnirea va fi coordonată de președinția ungară a Consiliului Uniunii Europene.

Citește și Legea Pensiilor – Cât trebuie să plătească românii pentru trei luni de vechime

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a anunțat vineri, în urma unei întâlniri cu Comisarul European desemnat pentru afaceri interne, austriacul Magnus Brunner, că procesul de aderare completă a României la spațiul Schengen este într-o etapă finală.

Negrescu a precizat că în prezent există trei scenarii de lucru pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen, care variază de la o decizie rapidă la o posibilă amânare pe termen lung.

”Am intrat în linie dreaptă în privinţa aderării complete a României la spaţiul Schengen. Am discutat despre acest proces cu Comisarul European desemnat pentru afaceri interne, austriacul Magnus Brunner”, a scris Negrescu pe pagina sa de Facebook, punctând că discuțiile au subliniat importanța menținerii subiectului pe agenda europeană.

Negrescu a prezentat cele trei scenarii posibile pentru aderarea României la Schengen, menționând că deciziile ar putea fi influențate atât de contextul politic european, cât și de dinamica instituțională de la nivelul Comisiei Europene.

Trei scenarii de lucru pentru aderarea României la Schengen

1. Scenariul unei decizii rapide – Potrivit acestui scenariu optimist, o decizie tehnică privind intrarea completă a României în spațiul Schengen ar putea fi adoptată până la finalul mandatului actualei Comisii Europene, mai exact până pe 1 decembrie. O astfel de hotărâre ar fi benefică pentru România, oferind o soluție rapidă și eficientă, fără a fi nevoie de amânări suplimentare.

2. Scenariul moderat – În acest caz, decizia ar fi amânată până la instalarea noii Comisii Europene. În acest scenariu, aprobarea finală ar putea avea loc în marja unei viitoare reuniuni a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) sau chiar într-o întâlnire ministerială. Varianta moderată sugerează că aderarea ar putea fi posibilă fără o întârziere semnificativă, dar necesită mai mult timp pentru a permite implicarea noii echipe de la Bruxelles.

3. Scenariul pe termen lung – Acest scenariu implică o amânare mai mare, generată de circumstanțe externe, cum ar fi situația politică incertă din Bulgaria, presiunile partidelor populiste din unele state membre ale UE sau eventualele riscuri de securitate neprevăzute care ar putea afecta decizia. O astfel de întârziere ar complica și mai mult procesul de aderare și ar putea întârzia semnificativ atingerea acestui obiectiv.

Citește și Marcel Ciolacu: „Campaniile electorale şi disputele politice vin şi pleacă, ne trebuie un plan de ţară”