Săptămâna de lucru de patru zile, acolo unde se poate aplica, poate aduce avantaje atât angajaților cât și salariaților, iar în Europa se testează acest tip de program de lucru săptămânal. În Belgia nu se reduce timpul efectiv de muncă, ci se comprimă orele de lucru ale săptămânii de cinci zile în patru zile, iar în Germania se testează efectiv efectuarea a 40 de ore de muncă săptămânal.
În România, au existat mai multe încercări legislative de a introduce o săptămână de muncă de patru zile, cu propuneri apărute în 2016, 2017 și, cel mai recent, în 2022. Cu toate acestea, inițiativele respective au omis să ia în considerare un aspect: legislația națională existentă oferă deja un cadru legal pentru implementarea unui astfel de program de muncă.
Deși programul standard de muncă este înrădăcinat în mentalitatea colectivă – 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, cu 48 de ore consecutive de odihnă – Codul Muncii din România permite și o distribuție inegală a orelor de muncă, adaptată cerințelor specifice ale fiecărui loc de muncă.
Au existat proiecte legislative ce prevedeau un scenariu în care salariații lucrează 10 ore pe zi timp de 4 zile, cu un repaus de 3 zile. Aceasta este doar o interpretare a conceptului săptămânii de muncă de patru zile, care cuprinde, de fapt, o varietate de soluții.
CFR Marfă, compania de stat feroviară cu peste 3.200 de angajați care ar urma să își declare falimentul în primăvara anului viitor, va introduce un program de lucru de 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariilor.
Mai exact, conducerea CFR Marfă a propus sindicatelor un program de lucru de 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, din cauza rezultatelor din ce în ce mai proaste ale companiei feroviare de stat, scrie Club Feroviar.
„Sunt doar 4-6 trenuri de cereale dinspre Ucraina de transportat lunar, iar transportul de cărbune este și acesta afectat”, a spus Iulică Măntescu, lider al Federației Sindicatelor Mecanicilor de Locomotivă, potrivit sursei citate.
În primul semestru al anului 2024, CFR Marfă a avut o cifră de afaceri netă de 357.894.165 de lei, în creștere față de nivelul consemnat în aceeași perioadă a anului trecut, de 355.976.208 lei.
Veniturile din exploatare au crescut de la 397.393.620 de lei în primele șase luni din anul 2023 la 432.937.586 de lei în aceeași perioadă a anului în curs. Numai că majorarea cheltuielilor de exploatare a crescut mai mult, de la 491.053.373 de lei la 575.251.450 de lei.
Noua companie strategică, Carpatica Feroviar România va prelua toate serviciile fostei societăți. Activitatea Carpatica România va fi în patru industrii – industria de apărare naţională, industria petrolieră, de cereale şi cărbuni – această companie fiind strategică, după ce a obţinut aviz CSAT şi s-a înfiinţat conform Hotărârii de Guvern aprobată de Executiv, potrivit Agerpres.
Compania de stat a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri de 778.553.283 lei și pierderi de 231.136.331, precum și datorii totale de 4.595.428.838 lei.
CFR Marfă își va declara falimentul în primăvara anului 2025, imediat după înființarea noii companii feroviare Carpatica Feroviar România, care va cumpăra de la CFR Marfă mijloacele fixe și asset-urile necesare desfășurării activității.
”Carpatica Feroviar este soluţia statului român de a garanta în faţa Comisiei Europene că avem o companie care să deservească şi pe timp de pace, în condiţii de profit, şi pe timp de criză, atât geopolitică, cât şi economică, interesele statului român de a ne garanta că vom avea în permanenţă material rulant care să preia volumele necesare asigurării funcţionalităţii sale”, a declarat Daniel Apostolache, directorul general CFR Marfă.
Amintim faptul că Executivul a aprobat, în luna iunie, capitalizarea Carpatica Feroviar S.A. cu 125.000 de lei, „societate comercială de interes strategic”, care înlocuiește falimentara CFR Marfă.
”Printr-o Hotărâre de guvern s-a alocat suma de 125.000 de lei din fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, care va suplimenta bugetul Ministerului Transporturilor pentru a asigura capitalizarea iniţială ca primă etapă a înfiinţării societăţii comerciale de interes strategic cu capital de stat Carpatica Feroviar S.A.
Săptămâna de lucru de 4 zile, cu vinerea liberă. Argumente pro şi contra pentru weekend de trei zile
Înfiinţarea Carpatica Feroviar S.A. se va realiza în conformitate cu prevederile tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene şi a legislaţiei concurenţiale de la nivel european şi naţional. Activitatea va veni în completarea cerinţelor pieţei de transport feroviar din ţară şi legăturile internaţionale de transport feroviar”, a declarat Mihai Constantin, purtător de cuvânt, al Guvernului, la vremea respectivă.
Cum ar putea avea săptămână de lucru şi companiile fără probleme financiare. Modelele care pot fi avute în vedere pentru acest program de lucru flexibil pot îmbrăca următoarele forme:
Din februarie 2022, Belgia a aprobat la nivel legislativ săptămână de muncă de patru zile. Salariații belgieni au opțiunea de a comprima orele lor cu normă întreagă în patru zile, fără nicio reducere a salariului, dar cu gruparea orelor de muncă obișnuite în mai puține zile.
Germania a devenit cel mai recent teren de testare pentru săptămâna de muncă de patru zile, cu un proiect pilot care a început în luna februarie a acestui an. Acest proiect ambițios implică 45 de companii active în diverse industrii, toate explorând beneficiile și provocările potențiale ale acestui nou program de lucru.
Ernst & Young România: Avantajele săptămânii de patru zile de muncă
Potrivit Ernst & Young România, pentru angajatori, săptămâna de muncă scurtă poate contribui la îmbunătățirea atractivității lor pe piața muncii și ajută la recrutarea celor mai bune talente.
Această organizare a programului de muncă poate contribui chiar la crearea unui mediu care favorizează creativitatea și inovația, unde salariații sunt motivați să caute modalități de a îmbunătăți eficiența și de a contribui cu soluții inovatoare la locul de muncă.
Pentru salariați, săptămâna de muncă de patru zile poate duce la creșterea bunăstării acestora, deoarece oferă mai mult timp pentru odihnă, o satisfacție mai mare în muncă, reducerea epuizării și a expunerii la boli profesionale.
În concluzie, cadrul legislativ actual din România oferă suficiente pârghii pentru implementarea săptămânii de muncă de patru zile. Legislația existentă este suficient de flexibilă, permițând companiilor autonomia de a-și adapta programele de muncă în concordanță cu nevoile lor operaționale și circumstanțele economice.