Cu toate că a crescut semnificativ alocarea bugetară pentru educație în ultimii ani, România se află pe locul 123 din 171 în clasamentul global. La nivelul UE, doar Irlanda alocă o sumă similară.
În 2023, țara noastră a alocat 8,1% din cheltuielile publice guvernamentale pentru educație. Cu alte cuvinte, România ocupă locul 156 mondial, un nivel comparabil cu state ca Trinidad, Sri Lanka, Uganda, Tonga și Pakistan. Pe de altă parte, țări ca Suedia (7,6%), Franța (5,4%) și Belgia (6,4%) alocă sume mult mai mari pentru sistemul educațional.
Anul acesta, alocarea bugetară din PIB a fost de 4,3% în țara noastră, un record în ultimii 20 de ani. Irlanda este singura țară din blocul comunitar care a mai cheltuit un procent mic din PIB pentru educație, și anume 3%.
În Uniunea Europeană, cele mai mari cheltuieli pentru educație, ca procent din cheltuielile publice, au fost în Estonia (14,3%), Suedia (13,5%), Lituania, Letonia, Cipru și Malta (12,7%). Potrivit Declarației Incheon, adoptată la Forumul Mondial al Educației din 2015, 160 de țări, inclusiv România, s-au angajat să aloce între 4% și 6% din PIB sau între 15% și 20% din cheltuielile publice pentru educație până în anul 2030. Aceste promisiuni fac parte din Obiectivul pentru Dezvoltare Durabilă nr. 4 – „Asigurarea unei educații de calitate, incluzive și echitabile și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți”.
Citește și Topul celor mai bune facultăți din România. Surpriza din clasament, nu se află în București
Deși procentul alocat educației din Produsul Intern Brut a crescut față de anii anteriori, statul român rămâne sub ținta globală stabilită de UNESCO și de Declarația Incheon. Comparativ, țările dezvoltate alocă mult mai mult. De pildă, Luxemburg cheltuie aproape 6.000 de euro pe locuitor pentru educație. În schimb, România alocă doar 858 de euro. Prin urmare, țara noastră ocupă locul 123 în topul global, la același nivel ca Tanzania și după state precum Zambia, Anguilla, Palau, San Marino, Paraguay, Benin și Panama.
Guvernul de la București s-a angajat, prin strategia națională pentru dezvoltare durabilă, să îmbunătățească accesul la educație și să crească numărul de tineri cu numeroase competențe profesionale relevante. Totuși, alocările actuale nu sunt suficiente pentru a atinge aceste obiective ambițioase până în anul 2030.
Cheltuielile mici pentru educație înseamnă resurse limitate pentru școli, salarii modice pentru profesori și infrastructură învechită. Pe termen lung, asta înseamnă scăderea calității educației. Din păcate, acest lucru este deja vizibil, rezultatele ultimelor teste PISA dezvăluind că 42% dintre elevii români nu au reușit să atingă nivelul 3 de competență, esențial pentru gândirea creativă. Adică nu sunt capabili să gândească independent ori să propună soluții originale la sarcini familiare.