Fetele din România, mai interesate să se implice activ în viața politică decât băieții. Datele celui mai recent raport al UNESCO

Conform celui mai recent raport al UNESCO, lansat în octombrie, orele de educație civică din gimnaziu nu au un impact major asupra participării viitorilor adulți la vot. Cu toate acestea, rezultatele evaluărilor International Civic and Citizenship Education Study au arătat legături între nivelul cunoștințelor civice ale elevilor și dorința lor de a se implica în luarea deciziilor politice, potrivit Edupedu.

În statele în care suncționează sisteme electorale democratice, implicarea cetățenilor în viața politică este în scădere. La nivel global, rata de participare la alegerile prezidențiale și parlamentare a scăzut de la 77%, în anii 1960, la 67% după 2010.

Citește și O nouă metodă de înșelătorie în România. Cum a fost păcălit un șofer de ridesharing cu 2.500 de lei

În plus, raportul mai arată că nu au fost identificate legături între cursurile de educație civică din gimnaziu și participarea politică. O analiză a nouă studii despre programele de educație civică arată că nu există efecte semnificative ale acestei discipline asupra participării la vot.

Alte articole

Cristian Diaconescu revine cu precizări, după ce a dat de înțeles că Rusia ar fi cerut revenirea României în sfera sa de influență

Crin Antonescu: Am intrat în politică de rușine, nu voiam să rămân mult

Elevii români confirmă acest lucru. Ei spun că susțin democrația și că vor să voteze, dar au rezultate sub medie în ceea ce privește cunoștințele civice, conform rezultatelor evaluării internaționale realizate de ICCS în anul 2022. Aproximativ 25% dintre elevii români au competențe scăzute și foarte scăzute, comparativ cu media ICCS de 14,2% pentru acest segment de rezultate. Aproape 20% se află la nivelul cel mai ridicat, față de media internațională de 30,6%.

În schimb, educația civică contribuie la formarea identității, capacității de acțiune și a auto-eficacității tinerilor, susțin specialiștii. Efecte pozitive asupra participării politice sunt determinate și de climatele de învățare în care elevii se simt confortabil. Totuși, evaluările ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) din 2016 și 2019 au identificat legături între nivelul cunoștințelor civice și indicele participării politice.

„Studenții care învață în școli care oferă oportunități de a învăța și a discuta despre problemele politice și sociale au mai multe șanse sa adopte norme cetățenești, precum participarea la alegerile naționale, implicarea în discuții politice, protestarea împotriva legilor injuste, promovarea drepturilor omului și participarea în comunitățile din care fac parte”, se arată în raport.

Citește și Ce nu apare în anunţurile de angajare din România. Detaliul pe care patronii îl ascund

Datele evaluării ICSS din 2022 arată că mai multe fete decât băieți s-ar implica activ în politică.  În ceea ce privește România, procentul fetelor care erau în clasa a VIII-a în anul 2022 și care s-ar implica activ în viața politică este mai mare decât cel al băieților. Astfel, 52.3% dintre fete ar participa activ în politică, situându-se cu 0.3 puncte procentuale deasupra băieților de aceeași vârstă.

Fetele din România ar fi mai implicate decât băieții și în procesul electoral. 53.1% dintre fete ar participa la alegeri și s-ar informa cu privire la candidați, în timp ce 51.3% dintre băieți ar proceda astfel.

În România, diferența dintre intenția de a vota a elevilor cu situații financiare foarte bune este de 53.8%, cu 3.5% mai mare decât a celor aflați la polul opus. La nivelul UE, este țara cu cele mai mici disparități între elevii cu posibilități financiare foarte bune și cei cu posibilități financiare reduse, în ceea ce privește dorința de a vota.