Lockheed Martin, specializată în domeniul militar, al securității și al tehnologiilor avansate, este considerată, după venituri, cea mai mare companie de produse și servicii militare din lume și, totodată, cel mai mare furnizor de echipament aerospațial și tehnologic al Pentagonului.
Gigantul american este, printre multe altele, furnizor de componente de sisteme pentru rachete Patriot și principal contractor al Pentagonului pentru avioanele F-35.
Lockheed Martin este prezentă în peste 70 de țări. Printre acestea se va număra și România, odată cu proiectul producerii de baterii de stocare a energiei pe termen lung. Din cele circa 50 de milioane de euro ale acestui proiect, 25 de milioane ar urma să fie acoperite dintr-o finanțare europeană nerambursabilă, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, potrivit profit.ro.
În perspectiva demarării producției, Lockheed Martin va semna un acord de intenție cu compania românească din industria chimică Sinteza SA din Oradea. Principalii acționari ai Sinteza SA sunt BT Asset Management (33,8 la sută), Radu Pascu (31,1 la sută) și Platforma ROCA (18 la sută). Businessul Sinteza a avunt un rulaj de 14,6 milioane lei și pierderi de circa 10,7 milioane lei anul trecut, potrivit sursei citate.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, în octombrie, un parteneriat strategic cu Lockheed Martin. „Va produce în România baterii cu o capacitate de până la 100 de megawați, destinate pieței europene. Este o investiție uriașă, bazată pe o tehnologie patentată, care nu depinde de resurse critice greu accesibile”, a precizat demnitarul.
Potrivit ministrului Energiei, relația cu Lockheed Martin a fost dezvoltată în timp, ani la rând. ”Când eram ministru la Digitalizare, am reușit să aducem Lockheed Martin în România pentru a deschide un centru de cercetare la Cluj, unul dintre cele două astfel de centre pe care le au în lume, alături de cel din Australia. Cercetarea se concentrează pe domenii avansate, cum ar fi inteligența artificială și roiurile de drone”, a explicat el.
Ministerul Energiei a admis, luna aceasta, cinci proiecte de construire de unități de fabricație, asamblare și reciclare de baterii. Proiectele au fost admise la finalul etapei de evaluare a solicitărilor de finanțare nerambursabilă UE pentru astfel de investiții, din cadrul PNRR, potrivit datelor instituției.
Bugetul total al schemei de ajutor de stat este de 75,76 milioane euro, cu posibilitate de creștere până la 149,25 milioane euro, în funcție de rezultatul evaluării ofertelor.
Cel mai mare punctaj (86,5) a fost obținut chiar de un proiect de înființare a unei noi capacități de producție, testare și reciclare a electroliților utilizați pentru fabricarea de baterii industriale pentru stocarea energiei electrice depus de Sinteza SA Oradea.
Pe locul următor (85,78 de puncte) s-a clasat proiectul de producție de acumulatori industriali depus de firma orădeană de construcții Crișana Pro Construct SA, controlată de Aurel Ungur.
Un număr de 81,8 puncte a obținut proiectul companiei băcăuane de management al deșeurilor Ecorec Recycling SRL, al antreprenorilor Ciprian Blănaru și Daniel Botez. Grima Com SRL din București, societate de construcții deținută de Adina Grigorescu și Ioana Mănescu, a luat 81,47 de puncte, cu un proiect de înființare a unei unități de producție.
Pe locul următor s-a clasat compania de inginerie și consultanță tehnică Atnom SRL din Oradea a lui Sebastian Crișan, Octavian Crișan și George Ungur, care a obținut 74,5 puncte cu un proiect de producție de acumulatori industriali.
Unul dintre proiectele înscrise a fost respins. Este vorba despre cel al unei fabrici de asamblare și reciclare a bateriilor, depus de firma imobiliară SVN România – Imob Transilvania SRL din Cluj Napoca, controlată de Anamaria Burcă.