Un amplu transport de aer cald, un anticiclon, a adus o încălzire semnificativă a vremii chiar și în nord-estul rece al Europei, ajungând acum până la Oceanul Arctic.
Animația de aici arată cât de repede aerul cald își „curăță” un coridor până la Oceanul Arctic. Cu toate acestea, în nord-vestul și sud-estul continentului, vremea a rămas destul de rece.
Deși aerul s-a răcit semnificativ în lunga sa călătorie către regiunea polară, el provoacă și astăzi un dezgheț, chiar și pe coastele din nordul Rusiei.
Aerul cald adus de anticiclon, originar din zona maritimă din jurul Insulelor Canare, a ajuns acum chiar și în Oceanul Arctic. Încălzirea s-a resimțit și în România, mai ales în jumătatea vestică și sud-vestică a țării, unde temperaturile au urcat, ziua, până la 10 – 12°C. În schimb, frigul a persistat mai bine în regiunile estice, unde maximele termice se mențin mult mai modeste, în jur de 3 – 5°C.
Directorul ANM Florinela Georgescu a precizat că vom avea „un sezon mai extins de iarnă”, care urmează să înceapă din luna noiembrie și se va termina în martie.
Despre cum va fi vremea în perioada sărbătorilor de iarnă, aceasta a transmis că se va depune zăpada la munte în continuare, însă nu sunt foarte multe șanse să ningă și în zonele de câmpie.
„E puțin probabil să apară ninsoarea în zonele de câmpie, pentru că temperaturile s-ar putea menține ușor peste normalul acestei perioade”, a spus Florinela Georgescu, astfel că vom avea anticiclon în sud poate şi de sărbători.
„Pe de o parte, vorbim despre posibilitatea unor temperaturi în general apropiate de normalul climatologic și un regim al precipitațiilor de asemenea, ceea ce ar însemna că în fiecare din lunile următoare am putea avea, în medie, cantități de precipitații între 30 și 60l/m². Pe de altă parte, primele fenomene de iarnă noi le-am avut deja, pentru că au fost primele ninsori la munte, au fost primele dimineți cu temperaturi sub 0°C, nu doar în zonele depresionare”, a transmis Florinela Georgescu, director ANM.
Unde avem strat de zăpadă
Noile date arată o creștere a cantității de zăpadă în Europa, potrivit Severe Weather. Fenomenul La Niña va aduce aer rece din Pacific.
Numită și „faza rece” a fenomenului ENSO (El Nino Southern Oscillation, Oscilația sudică El Nino), La Nina se referă la reducerea temperaturii de la suprafața oceanului în centrul și estul Pacificului ecuatorial.
Fazele ENSO influențează precipitațiile tropicale, tiparele de presiune și dinamica complexă dintre ocean și atmosferă. Sunt afectate și cantitățile de zăpadă care vor cădea iarna aceasta.
Scăderile de temperatură sunt însoțite de schimbări semnificative în circulația atmosferică tropicală, inclusiv modificări ale tiparelor de vânt, presiunii și precipitațiilor.
Potrivit sistemelor de prognoză ECMWF și UKMO, media sezonieră arată zăpadă sub medie pe cea mai mare parte a continentului. Însă cele mai recente date arată de fapt mai multe ninsori decât prognoza anterioară.
În comparație cu datele de prognoză din septembrie, datele din octombrie arată căderi mai mari de ninsoare în Europa centrală și de vest.
Decembrie 2024
Sunt așteptate mai puține ninsori decât în mod normal pe cea mai mare parte a Europei. Excepție face nordul Europei.
Ianuarie 2025
Continuă potențialul redus de zăpadă pe o mare parte a continentului. În ansamblu, prognoza este foarte asemănătoare cu luna anterioară, cu și mai puține ninsori în părțile centrale și nord-vestice.
Februarie 2025
Cresc șansele de ninsori în Europa, în special în centrul continentului. Însă cea mai marer parte a continentului va avea mai puțină zăpadă decât în mod normal.
Surpriza vine la finalul iernii. Prima lună de primăvară, luna martie, va aduce mai multe ninsori decât februarie în centrul și în sudul continentului.