Președintele Klaus Iohannis a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru joi, 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14:00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral, a transmis Administrația Prezidențială.
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) precizează în contextul, discuţiilor privind rolul companiei chineze TikTok în victoria candidatului Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidenţiale, că a recomandat instituţiilor publice, în 2023, să interzică aplicaţia TikTok şi că monitorizarea conturilor de social media şi investigarea tacticilor şi tehnicilor de propagare a postărilor de pe reţelele sociale prin manipulare de algoritmi nu intră în atribuţiile instituţiei.
De asemenea, DNSC subliniază că în perioada alegerilor a colaborat cu AEP, STS şi ANCOM pentru a preveni atacurile cibernetice asupra infrastructurii electorale.
Coaliţia Vot Corect a publicat raportul de monitorizare a alegerile din 24 noiembrie, în care se arată că AEP a fost sesizată pentru demararea urgentă a unui control, iar ANCOM pentru iniţierea unei investigaţii, prin colaborare cu Comisia Europeană cu privire la campania Tik Tok desfăşurată de candidatul Călin Georgescu.
Coaliţia arată că rezultatele au fost surprinzătoare inclusiv pentru majoritatea actorilor politici cotaţi cu şanse ridicate de a intra în cel de-al doilea tur de scrutin, deoarece vizibilitatea candidatului Călin Georgescu în peisajul electoral mainstream a fost foarte redusă, campania sa fiind bazată într-o mare măsură pe promovare considerată inautentică pe platforma Tik Tok şi pe lipsa finanţării campaniei, ceea ce ridică semne de întrebare.
Doi candidaţi la alegerile prezidenţiale, Sebastian Popescu şi Cristian Terheş, au cerut miercuri Curţii Constituţionale anularea primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale 2024.
Curtea Constituţională trebuia să valideze, cel târziu până vineri, în lipsa unor contestaţii, rezultatul primului tur al alegerilor pentru preşedintele României, să anunţe numele primilor doi candidaţi clasaţi care se vor confrunta în turul al doilea şi să asigure publicarea rezultatului în mass-media şi în Monitorul Oficial.
Cel de-al doilea tur va avea loc în 8 decembrie în ţară şi între 6-8 decembrie în străinătate. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur începe în ziua în care s-a adus la cunoştinţa publică ziua votării şi se încheie în preziua votării.
Potrivit art. 50 alin 3 din Legea 370 pentru alegerea Preşedintelui României, procesele-verbale întocmite de birourile electorale judeţene, cel al municipiului Bucureşti şi al secţiilor de votare din străinătate vor fi trimise, cu pază înarmată, într-un dosar sigilat, ştampilat şi semnat de membrii acestora, împreună cu ştampila biroului electoral respectiv, către Biroul Electoral Central, în cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal de la birourile electorale ale secţiilor de votare.
În termen de cel mult trei zile de la încheierea votării, candidaţii primului tur al prezidenţialelor sau partidele politice ori alte formaţiuni pot cere, la Curtea Constituţională, anularea alegerilor dacă votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă „de natură să modifice atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin”. Cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Potrivit aceleiaşi legi, în această situaţie, Curtea Constituţională va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.