Ministrul Burduja a vorbit despre faptul că România se angajează să aibă o tranziție energetică, iar această tranziție ar trebui să rezolve trei probleme esențiale.
”În primul rând, energia trebuie să fie sigură, deci trebuie să se aprindă becul în momentul în care apăsăm întrerupătorul. În al 2-lea rând, trebuie să fie accesibilă românilor și competitivă pentru companiile private românești și abia în al 3-lea rând trebuie să fie curată sau verde”, a explicat, pentru Newsweek, Sebastian Burduja.
Ministrul Economiei subliniază că, odată punerii lucrurilor ”în ordinea lor”, România trece de la cărbune la gaz.
”Este o altă sursă, producție de energie în bandă, sigură, la un preț bun și ca nivel de poluare e cam la o treime față de cărbune. Avem gaz, suntem producător numărul unu în Uniunea Europeană din anul acesta datorită Romgaz. Din 2027 avem și gazul din Neptun Deep ceea ce înseamnă dublarea producției naționale. (…) Da, am reușit să generăm un consens la nivelul Guvernului și în Parlament când a venit vorba de energie, de proiectele mari, strategice, că vorbim de Neptun Deep, că vorbim de reactoarele trei și patru de la Cernavodă, unde am reușit să semnăm un contract istoric pentru România sau alte subiecte. Lucrurile s-au aliniat și din perspectivă politică. Acest proiect înseamnă 1400 de megawați în plus pentru România, producție de energie în bandă, producție de energie fără emisii de CO2”, a precizat el.
Burduja a detaliat proiectul privind reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. ”România poate, după 30 și ceva de ani de când s-a chinuit să facă acest proiect, prin contractul semnat vinerea trecută la Baku, în valoare de 3,2 miliarde de euro, proiectul este pus pe un drum fără întoarcere. Indiferent ce guvern va fi, ce coaliție va fi el, se va face asta. Acuma, din punctul ăsta nu se mai poate întoarce nimeni. Sunt miliarde de euro angajate de România. E un consorțiu de firme realmente de top, nu se putea mai bine. (…) S-a construit acest consorțiu, am obținut aprobarea Uniunii Europene, am obținut depunerea unei oferte de către acest consorțiu și negocierile s-au finalizat cu succes. Negocierile în sine au fost epice. Voi scrie o carte cândva, pentru că la o asemenea sumă îmi dați seama cam ce discuții au fost. Sunt investiții de 14 miliarde de euro doar din fonduri nerambursabile. Adăugând contribuția privată, vorbim de investiții de peste 25 de miliarde. Este fără precent în sectorul energetic, nu spun pentru a mă lăuda, e meritul unei echipe și este și o conjunctură, pentru că România a avut acces la PNRR, 1,6 miliarde pentru energie și la fondul pentru modernizare, care este cea mai mare parte din această sumă. E foarte important să spunem românilor de ce facem aceste investiții. Facem toate aceste investiții pentru că vrem ca românii să aibă facturi cât mai mici. Cu cât vom produce mai multă energie în țară, cu atât facturile vor fi mai mici”, a spus ministrul Energiei.
Potrivit lui Sebastian Burduja, România își dorește să fie o țară sigură și un lider regional în domeniul energetic. ”Viziunea noastră e să depindă alții de noi, pentru că energia înseamnă și putere geopolitică, și influență, și securitate. Și mai ales să nu depinzi de țări care au folosit energia ca armă de șantaj, în speță Federația Rusă pentru regiunea noastră. Și acolo vom fi, pentru că în acest moment avem proiecte în lucru de 10.000 de megawați solar și eolian”, susține ministrul.
Burduja a vorbit și despre proiectul legislativ prin care toate blocurile să aibă panouri solare. ”În acest moment sunt foarte puține blocuri în România care au reușit să-și instaleze panouri fotovoltaice. De ce? Pe de o parte, cadrul legislativ spune că poți să-ți spui panouri, dar ele susțin consumul din spațiile comune iluminat, lift ș.a.m.d.. adică un consum relativ mic. Așadar, trebuie să schimbăm legislația pentru a le permite tuturor locatarilor să încaseze banii din producția de energie de pe urma acestor panouri, scăzând desigur consumul lor. Este un concept ‘Comunități de energie’, aplicabil la nivel european”, spune ministrul Energiei.
Sebastian Burduja a precizat că proiectul de lege ar urma să fie adoptat în maximum două luni, ”pentru că blocurile din România sunt o sursă fantastică de producție de energie verde”.