Salarii 2024. Domenii în care angajaţii au salarii TRIPLE faţă de cei din HoReCa

Angajații din domeniul IT și comunicații au câștigat cele mai mari salarii din România în octombrie 2023, cu un venit mediu brut de 14.904 lei, de peste trei ori mai mult decât cei care lucrează în hoteluri și restaurante, unde media a fost de doar 4.364 lei brut, conform Mediafax.
Numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2023 a fost 4588,6 mii, din care 46,8% femei.

Salarii mărite pentru aceşti angajaţi începând cu 1 ianuarie 2025. Câţi bani vor lua în plus, „în mână”

Repartizarea pe activități economice relevă faptul că majoritatea salariaţilor, atât bărbaţi, cât și femei, care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2023 și-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare (19,9%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,6%), arată datele INS publicate vineri.

Domeniile preferate de bărbați și femei
Salariaţii bărbaţi au deţinut ponderi importante și în activităţile de construcții (14,8% din numărul salariaţilor bărbaţi), respectiv în cele de transport și depozitare (10,8% din numărul salariaţilor bărbaţi). Peste trei pătrimi din numărul salariaţilor din activităţile de sănătate şi asistenţă socială, respectiv de învăţământ au fost femei.

Alte articole

Salarii 2025. Cât vor primi „în mână” românii plătiţi cu salariul minim, după majorarea anunţată la 1 ianuarie. Ce se întâmplă cu celelalte lefuri

Angajări 2025. Peste 60% dintre români vor să-şi schimbe jobul, pe salarii mai mari

Grupele majore de ocupații în care au lucrat cei mai mulţi salariaţi bărbaţi au fost cele de operatori la instalaţii şi maşiini; asamblori de maşini şi echipamente – GM8, respectiv muncitori calificați și asimilaţi – GM7 (aproximativ 17,0% din numărul salariaţilor bărbaţi, pentru fiecare grupă majoră de ocupații în parte).

Salariaţii femei au activat cu preponderenţă ca specialiști în diverse domenii de activitate – GM2 (29,0% din numărul salariaţilor femei) sau ca lucrători în domeniul serviciilor – GM5 (20,9%din numărul salariaţilor femei).

Salarii pe grupe de vârstă

Pe grupe de vârstă, contingentul cel mai numeros (79,7% din numărul salariaţilor, respectiv 3655,0 mii persoane) s-a situat în intervalul 30-59 ani.

Grupele de vârstă 15-24 ani, respectiv 60 ani și peste au fost aproape în mod egal reprezentate (6,0%, respectiv 5,9% din numărul salariaţilor).

În grupa de vârstă preponderentă (30-59 ani) s-au regăsit 77,9% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 81,7% dintre salariaţii femei.

Nivelul salariilor

În medie, salariul brut de bază cu care au fost încadrați salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2023 a fost 5742 lei.

Salarii 2025. Cât vor primi „în mână” românii plătiţi cu salariul minim, după majorarea anunţată la 1 ianuarie. Ce se întâmplă cu celelalte lefuri

Venitul brut realizat ca urmare a remunerării în funcţie de anumite caracteristici și/sau performanțe salariale (în funcție de contracte/proiecte) s-a situat cu mai mult de o pătrime peste salariul brut de bază (7341 lei).

Circa 40% dintre salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2023 au realizat venituri brute în intervalul 4001-8000 lei. În acest interval de venituri brute realizate s-au situat 43,2% dintre salariaţii femei, respectiv 39,2% dintre salariaţii bărbaţi. Circa o treime din numărul salariaţilor a realizat venituri brute sub 4001 lei (31,5% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 29,5% dintre salariaţii femei).

Ponderea salariaţilor care au realizat venituri brute mai mari de 8000 lei a fost puţin peste o pătrime, atât pentru salariaţii bărbaţi, cât și pentru salariaţii femei.

În medie, salariul brut de bază al salariaţilor bărbaţi a fost 5809 lei, iar venitul brut realizat (7592 lei) a depăşit cu 30,7% salariul brut de încadrare al acestora.

În medie, salariul brut de bază al salariaţilor femei a fost 5665 lei, iar venitul brut realizat de acestea s-a situat cu 536 lei sub cel al salariaţilor bărbaţi (7056 lei).

Salariile mari și salariile mici

Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar și venituri brute realizate le-au avut salariaţii care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii (12210 lei salariul brut de bază, respectiv 14904 lei venitul brut realizat).

La polul opus, cu cele mai reduse salarii de bază și venituri brute realizate, s-au aflat salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri și restaurante (3893 lei salariul brut de bază, respectiv 4364 lei venitul brut realizat).

În producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transport și depozitare, respectiv industria extractivă, venitul brut realizat a depăşit cu peste 50% salariul brut de bază.

Salariaţii bărbaţi din aceste activități economice au realizat cu peste 55% mai mult decât salariul cu care au fost încadrați, în timp ce salariaţii femei au realizat cu mai mult de 35% peste salariul brut de bază.

Cele mai mici realizări peste salariul brut de bază s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante (+12,1%), respectiv alte activităţi de servicii (+14,2%).

Grupele majore de ocupații cu cele mai ridicate valori medii ale salariului brut de bază, dar care au realizat, în medie, și cele mai mari venituri au fost cele de specialiști în diverse domenii de activitate – GM2 (8906 lei salariul brut de bază, respectiv 11030 lei venitul brut realizat) și de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – GM1 (8732 lei salariul brut de bază, respectiv 10874 lei venitul brut realizat).

La polul opus, cu cele mai reduse valori medii ale salariului brut de bază, respectiv ale venitului brut realizat, s-au regăsit lucrătorii din domeniul serviciilor – GM5 (3707 lei salariul brut de bază, respectiv 4491 lei venitul brut realizat) și lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – GM6 (3744 lei salariul brut de bază, respectiv 4567 lei venitul brut realizat).

Salariaţii bărbaţi din grupa majoră a specialiștilor în diverse domenii de activitate – GM2 au realizat, în medie, cele mai mari venituri (12439 lei, cu peste 20% mai mult decât salariul brut de bază).

Salariaţii din grupa majoră a operatorilor la instalaţii şi maşini; asamblorilor de maşini şi echipamente – GM8 au realizat, în medie, venituri brute cu aproape 50% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadrați, iar tehnicienii şi alţi specialişti din domeniul tehnic – GM3, respectiv muncitorii calificaţi şi asimilaţi – GM7 au realizat, în medie, venituri brute cu aproape 35% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadrați.

Salarii în funcție de vârstă

Salariul brut de bază și venitul brut realizat crește progresiv odată cu vârsta, până la 40 ani.

Astfel, salariaţii din grupele de vârstă 35-39 ani, respectiv 30-34 ani au fost încadrați, în medie, cu cele mai ridicate salarii brute de bază (6402 lei, respectiv 6360 lei) și au realizat cele mai mari venituri brute (8103 lei, respectiv 8038 lei).

Salariaţii bărbaţi din grupa de vârstă 35-39 ani au realizat cele mai ridicate venituri brute, cu o medie de 8542 lei. Din acest interval de vârstă s-au detașat bărbaţii din grupa majoră a specialiștilor în diverse domenii de activitate – GM2, care au realizat în medie 14171 lei.

Salariații femei din grupa de vârstă 30-34 ani au realizat cele mai mari venituri brute, cu o medie de 7657 lei.

Și în cazul salariaților femei din acest interval de vârstă se detașează tot ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate – GM2, care au realizat în medie 11798 lei.

Salariaţii din grupa de vârstă 15-19 ani au fost încadrați cu salarii brute de bază și au realizat venituri brute cu circa 40% mai puţin decât salariaţii din grupa de vârstă 35-39 ani.

Salariaţii cu vârsta de peste 45 ani au fost încadrați și au realizat puţin sub valorile medii ale celor doi indicatori. Salariaţii din grupele de vârstă 50-54 ani, respectiv 55-59 ani au realizat venituri brute cu peste 30% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadrați.

Doar 22% dintre angajatori sunt pe deplin mulţumiţi de felul în care lucrează cu angajaţii din Gen Z

Din cele aproape 9,7 milioane de aplicări înregistrate de la începutul anului şi până acum pe platformă, 2,8 milioane au venit din partea candidaţilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani, aceasta fiind a doua cea mai activă categorie de vârstă în ceea ce priveşte aplicările. Şi din punctul de vedere al joburilor postate în piaţă există o deschidere importantă pentru acest segment de candidaţi, în condiţiile în care mai mult de 50% din joburile postate de la începutul anului se adresează candidaţilor entry-level (care au între 0 şi 2 ani de experienţă).

Cu toate acestea, potrivit celui mai recent sondaj derulat de eJobs, doar 22,1% dintre angajatori se declară pe deplin mulţumiţi de felul în care lucrează cu angajaţii din Gen Z. Lor li se alătură alţi 32% care nu pot da un verdict ferm, dar sunt mai degrabă mulţumiţi. 18% nu sunt mulţumiţi, 21,3% nu se pot pronunţa, dar sunt mai degrabă nemulţumiţi şi 6,6% nu văd nicio diferenţă între aceşti angajaţi şi cei din alte categorii de vârstă.

„Şi cei mulţumiţi, şi cei mai puţin mulţumiţi cad, însă, de acord asupra faptului că există o serie de abilităţi pe care aceşti candidaţi foarte tineri le au şi care se manifestă mai pregnant decât în alte categorii de vârstă. Spre exemplu, aproape 7 din 10 respondenţi au menţionat că Gen Z stă foarte bine la capitolul abilităţilor digitale. 50,9% au adăugat lejeritatea cu care lucrează cu tool-urile de social media şi 35,7% sunt impresionaţi de uşurinţa cu care vorbesc o limbă străină. Nu au primit, în schimb, un scor la fel de bun pentru abilităţile de comunicare pe care le au, pentru gândirea critică, pentru multitasking sau pentru capacitatea de a se adapta la situaţii noi”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro.

La nivel de abilităţi soft, respectiv cele care ţin mai degrabă de atitudine şi comportament, candidaţii şi angajaţii din această generaţie impresionează cel mai mult angajatorii prin încrederea pe care o au în ei înşişi (trăsătură menţionată de 45,9% dintre respondenţi). Curajul, ritmul rapid în care acumulează informaţii noi, dorinţa de a învăţa lucruri noi şi spiritul antreprenorial sunt alte aspecte punctate de angajatori. Totuşi, 30% dintre angajatori spun că nu apreciază nimic în mod deosebit.

În acest context, peste 60% dintre angajatori evaluează performanţa lor generală, comparativ cu alte generaţii de vârstă, ca fiind sub medie sau chiar mult sub medie. 24,3% cred că nu este o diferenţă între generaţii şi doar 15,6% îi văd peste medie sau mult peste medie.

„De-a lungul timpului, au existat o serie de mituri cu privire la felul în care se raportează tinerii la piaţa muncii, în special cei care se află la prima angajare. Cel mai important mit a fost legat de salariile pe care le cereau în ciuda faptului că nu aveau deloc experienţă. Deşi, în ultimii ani lucrurile au început să se mai regleze şi tinerii au devenit mai informaţi şi mai adaptaţi la piaţă, în continuare 78,5% dintre angajatori spun că principala provocare în lucrul cu Gen Z este legată de aşteptările salariale nerealiste. Lipsa răbdării, rezistenţa scăzută la stres, nivelul scăzut de concentrare şi dificultăţile în acceptarea feedback-ului sunt alte aspecte la care tinerii ar trebui să lucreze, potrivit angajatorilor”, spune Ana Călugăru.

Pentru a-i motiva, angajatorii cred că salariul şi beneficiile sunt argumentele care reuşesc să-i stimuleze cel mai mult pe tineri. Urmează flexibilitatea programului, munca remote şi oportunităţile de dezvoltare în carieră.

Un sfert dintre angajatorii participanţi la sondaj spun că mai puţin de 10% dintre angajaţii din compania pe care o reprezintă fac parte din Gen Z. 30% au între 10% şi 25% din totalul angajaţilor reprezentanţi ai Gen Z. Doar 5,4% au între 50% şi 75%. 3,8% au peste 75% angajaţi Gen Z, iar 13,8% nu au deloc.

Sondajul a fost realizat în luna noiembrie, pe un eşantion de 190 de respondenţi.