Noua metodă de înșelăciune care te lasă fără bani în cont. Escrocii se prezintă drept reprezentanți ai bursei și promit dividende false

Metoda de înșelăciune care te poate lăsa fără bani. Escrocii au găsit o nouă modalitate prin care să-i păcălească pe români. Acestea contactează victimele cu promisiunea unor dividende false, încercând astfel să obțină acces la datele lor personale.

Citește și: A apărut o nouă metodă de înșelăciune. Cât te costă un brad de Crăciun pe care nu-l vei avea niciodată

Noua înșelăciune prin metoda vishing

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că a existat o serie de tentative de fraudă în care infractorii se foloseau de vishing (phising prin apel telefonic) pentru a-i convinge pe utilizatori să partajeze date cu caracter sensibil, în special date bancare.

„Atacatorii apelează victima, pretinzând că sunt din partea SIF Muntenia sau BVB, şi folosesc drept pretext al apelului presupuse acţiuni vechi pe care victima le-ar deţine din perioada cuponiadei din anii ’90, dar despre care a uitat.

Alte articole

Cum să faci 30.000 de euro din 100 de lei. Secretul dezvăluit de cel mai tânăr investitor la bursă din România

Elevii care vor primi 3.000 de lei în 2025. Cine beneficiază de o astfel de bursă

Atacatorii susţin că aceste acţiuni s-au apreciat foarte mult ca valoare, însă pentru a le vinde şi a încasa sumele respective, victima trebuie să urmeze un proces la îndrumarea atacatorului. Bineînţeles, în realitate nu există aceste acţiuni, iar atacatorii cer victimei să instaleze pe dispozitiv anumite aplicaţii, care de fapt le oferă infractorilor acces de la distanţă (ex: ANYDESK) pentru a prelua controlul dispozitivului”, arată specialiştii DNSC.

Citește și: Tentativă de înșelăciune în numele supermarketului ”La Cocoș”. Mare atenție la anunțurile de pe internet

Potrivit specialiștilor, escrocii accesează apoi datele utilizatorilor, în special date de autentificare la aplicații de banking, respectiv date de card, iar mai apoi extrag bani din conturile victimelor. În alte cazuri, atacatorii s-au folosit de accesul la dispozitiv pentru a propaga tentativa de fraudă și către contactele victimei, în speranața că vor avea și mai multe victime.