BNR, anunţ despre economiile românilor în moneda autohtonă: „Leul este supraevaluat, previziunile pentru 2025 sunt foarte dificile”

Rapoartele oficiale ale BNR arată că leul este gonflat. „Previziunile sunt foarte dificile, mai ales dacă sunt legate de viitor!”, scriu analiștii BCR într-un raport asumat de economistul-șef al instituției, Ciprian Dascălu, atribuind citatul lui Niels Bohr, laureatul Nobel pentru fizică. Această frază a devenit foarte reală după primul tur al alegerilor prezidențiale din România, unde consensul analiștilor a fost răsturnat. Curtea Constituțională a anulat alegerile, invocând ingerința unui stat străin, iar alegerile se vor repeta probabil în martie-aprilie 2025.

Succesul neașteptat al forțelor politice de extremă dreapta a determinat partidele pro-europene să-și consolideze poziția. PSD, PNL, USR, UDMR și parlamentarii reprezentând minoritățile etnice (controlând împreună 65% din parlament) s-au angajat să formeze un guvern și discută sprijinirea unui candidat comun la președinție, arată analiza BCR. Pentru viitorul guvern prioritățile principale ar trebui să fie intrarea pe o traiectorie clară de consolidare fiscală și punerea în aplicare a reformelor Planului Național de Redresare și reziliență (PNRR), consideră autorii documentului.

Deși oamenii cred că macroeconomiștii au un fel de „glob de cristal”, trebuie să recunoaștem că al nostru cel puțin este ușor crăpat, admit aceștia.

Ei consideră că economia va reveni la o creștere de 2,8% abia în 2025, dar există și riscul ca acest lucru să nu se întâmple. „Totul depinde de structura, dimensiunea și momentul consolidării fiscale. În ceea ce privește inflația, suntem puțin mai încrezători, prognozând 3,7% a/a până la sfârșitul anului 2025. Totuși, politica fiscală rămâne principala sursă de incertitudine”, arată analiza BCR.

Alte articole

Ce se întâmplă cu banii românilor din bănci şi cei ţinuţi „la saltea”. Avertismentul BNR

Vremuri grele! BNR a luat la numărat averea românilor, cât are fiecare familie în cont DOCUMENT

După ce alegerile vor trece, probabil că BNR va relua ciclul de reducere a dobânzilor. Estimăm ca dobânda-cheie să scadă la 5,75% până la sfârșitul anului 2025.

Ne așteptăm ca cursul de schimb EUR/RON să rămână stabil, cel puțin până după alegerile prezidențiale, cu o oarecare flexibilitate în direcția deprecierii ușoare a leului.

Sperăm că până la începutul noului an – cu un nou guvern în vigoare și cu un proiect de buget 2025 rezonabil și credibil – o parte din ceața actuală va începe să se risipească, potrivit autorilor analizei.

În 2024, consumul a accelerat semnificativ, determinat de creșterea robustă a salariilor și de scăderea inflației. După primele 3 trimestre din acest an, consumul gospodăriilor a avut cea mai mare contribuție la creșterea PIB și credem că va rămâne principalul motor de creștere, așa cum a fost în trecut.

Problemele structurale din economia românească fac ca orice creștere a consumului să ducă la creșterea importurilor. Pe fondul cererii externe slabe, exporturile nu au putut ține pasul cu creșterea importurilor, iar economia a crescut cu 0,8% a/a. Din cauza unui efect de bază nefavorabil, chiar și o performanță relativ puternică în ultimul trimestru este puțin probabil ca economia să crească pe întregul an 2024 peste 0,8%.

Perspectivele BNR pentru 2025 sunt incerte, deoarece guvernul are de luat măsuri fiscale care să ducă la reducerea deficitului bugetar ridicat.

„Scenariul nostru de bază este că economia va crește cu 2,8% în 2025, dar, în funcție de momentul și structura ajustărilor fiscale, creșterea ar putea fi cu până la un punct procentual mai mică. Pe o notă pozitivă, este așteptată o redresare ușoară a cererii externe pentru anul viitor, care ar trebui să ofere un anumit sprijin creșterii”, se mai arată în document.

Procesul lent de dezinflație a continuat în cea mai mare parte a anului 2024, determinat de o inflația mai scăzută a prețurilor la alimente și energie.

Un an agricol prost a determinat creșterea prețurilor la alimente și a declanșat o inversare a tendinței spre sfârșitul anului. Estimăm că inflația totală va fi de 5,2% a/a la sfârșitul anului 2024, și de 3,7% a/a la sfârșitul anului 2025.

Politica fiscală rămâne principala sursă de incertitudine din punct de vedere al perspectivelor inflației, consideră autorii analizei.

După ce a efectuat două reduceri de câte 25 de puncte de bază, reducând dobânda cheie la 6,50%, banca centrală a trecut la o atitudine de tip „așteaptă și vezi”.

Momentul următoarei reduceri a dobânzii-cheie va depinde de aplicarea unui program de consolidare fiscală coerent și credibil. În prezent, anticipăm următoarea reducere de dobândă în al doilea trimestru din 2025, deși există riscul de amânare până în cel de-al treilea trimestru.

BNR va apăra stabilitatea leului până după alegerile prezidențiale reprogramate

Recent, guvernatorul BNR a afirmat că, pe baza calculului cursului real efectiv al leului, acesta este supraevaluat cu până la 5%, ceea ce nu explică totuși deficitul extern ridicat.

Cei mai folosiți indicatori ai competitivității externe sunt cursul de schimb nominal efectiv (Nominal Effective Exchange Rate – NEER) cât și cel real efectiv (eng. Real Effective Exchange Rate – REER).

Cursul de schimb nominal efectiv se calculează ca medie ponderată a ratelor de schimb bilaterale nominale ale monedei naționale în raport cu valutele străine. În același timp, cursul de schimb real efectiv este definit ca o medie ponderată a monedei unei țări în raport cu un coș de alte valute majore ajustat cu efectele inflației.

Proiectăm deficitul de cont curent ca fiind la 8,1% din PIB în 2024, micșorându-se ușor până la 7,8% în 2025, mai scriu analiștii BCR.

„Supraevaluarea monedei afectează în special sectoarele cu marje de profit reduse, care depind de forța de muncă slab calificată. Modelele noastre indică faptul că leul este supraevaluat în termeni reali cu 6–7% față de EUR. Anticipăm o depreciere treptată a leului nominal în timp, cu îmbunătățirea fundamentelor care să ducă moneda către valoarea ei justă”, notează autorii analizei.

Există un consens politic larg că inițierea unui proces de consolidare fiscală este esențială începând cu anul viitor. Piețele financiare, agențiile de rating și Comisia UE îl consideră o necesitate, lăsând politicienilor puțin loc de amânare fără a risca o corecție determinată de piață. Estimăm un deficit bugetar pentru 2024 de 7,9% din PIB în termeni ESA și 8,6% pe cash. Guvernul a conturat deja un plan fiscal pe termen mediu care vizează reducerea deficitului bugetar la 2,5% din PIB până în 2031. Planul de consolidare fiscală începe cu un deficit bugetar ESA de 7,9% în 2024.

Ce se întâmplă cu banii românilor din bănci şi cei ţinuţi „la saltea”. Avertismentul BNR

Cu toate acestea, alegerile prezidențiale reprogramate, probabil în martie-aprilie 2025, ar putea slăbi apetitul pentru reformă, întârziind măsuri semnificative până la jumătatea anului. Structura corecției fiscale este de așteptat să se concentreze pe partea de venituri, având în vedere natura rigidă a cheltuielilor guvernamentale.

Din punct de vedere istoric, ajustările fiscale bazate pe venituri au fost mai puțin dăunătoare creșterii în comparație cu reducerile de cheltuieli, deși tind să fie inflaționiste pe termen scurt. Eliminarea excepțiilor fiscale ar trebui să fie o prioritate pe agenda de ajustare, deoarece această abordare este neutră atât pentru creșterea economică, cât și pentru inflație, generând în același timp venituri bugetare suplimentare echivalente cu aproximativ 1 pp din PIB.

Utilizarea numerarului în România rămâne esențială, arată o analiză a BNR. Câți bani se scot din bancomate și câte orașe nu au niciun bancomat

„Apetitul pentru cash al populației este ridicat, dacă ne uităm la volumele mari extrase de la bancomate, dar și la valorile tot mai mari ale numerarului în circulație. Accesul la bani gheață se poate dovedi și mai relevant în situații de criză, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluțiilor geopolitice”, arată Banca Națională într-o analiză publicată miercuri.

Avem zone în țară cu o densitate ridicată a populației pentru care accesul la rețeaua de bancomate este mai dificil- unele locuri din Moldova și o parte din regiunea Olteniei și Munteniei, admit bancherii centrali în analiza lor.

Așa se poate explica și faptul că 6 români din 10 preferă să-și țină economiile sub formă de numerar, potrivit unui sondaj făcut de IRES. Pe regiuni situația contrastează puternic: moldovenii preferă să țină banii economisiți sub formă de numerar în proporție de 70%, în timp ce bănățenii și ardelenii preferă economiile cash în proporție de 54%, mai arată sondajul IRES.

Pe grupe de vârstă, cei de 56-65 de ani au cea mai ridicată apetență pentru cash (64% dintre ei își țin economiile „la saltea”), dar nici tinerii de 18-35 de ani nu sunt departe (56% preferă să strângă cash).

România are 51,6 ATM / suta de mii de locuitori sau 4 ATM/ 100 km pătrați
Utilizarea numerarului în România rămâne esențială, spune BNR în analiza sa. De altfel, Banca Națională a Suediei semnalează și ea nevoia de a lua mai multe măsuri pentru a proteja accesul la numerar, iar autoritatea de protecție civilă din această țară recomandă deținerea de numerar care să acopere nevoile curente pentru o săptămână.

În România, utilizarea numerarului a crescut în ultimii 10 ani, mai ales perioada pandemică și la debutul conflictului din Ucraina.

Principalele avantaje percepute ale numerarului sunt anonimatul și protecția vieții private, precum și percepția că utilizarea acestuia te face mai conștient de propriile cheltuieli, arată un alt raport european.

Vremuri grele! BNR a luat la numărat averea românilor, cât are fiecare familie în cont DOCUMENT

BNR a derulat în perioada martie-aprilie 2024 un chestionar adresat atât firmelor cât și băncilor pentru a strânge informații despre poziționarea geospațială a bancomatelor și băncilor.

Sectorul bancar din România beneficiază de o rețea de bancomate și unități care răspunde, în general, în mod adecvat necesităților clienților, consideră autoritatea monetară.

Cu toate acestea, suntem pe ultimul loc atât din perspectiva numărului de ATM-uri/km pătrat cât și a numărului de bănci/km pătrat.

Din cele 3.186 de localități aflate pe teritoriul României, există bancomate în 1.055 (32%), dar ele acoperă o populație de 13,4 milioane de oameni (aproximativ 71% din populația totală rezidentă în vârstă de peste 15 ani), arată analiza BNR.

Din cele 221 de localități  cu peste 10.000 de locuitori, doar 3 dintre acestea nu au un bancomat, iar dintre localitățile cu populație între 5.000 și 10.000  de locuitori, în peste 150 de cazuri nu există bancomate. Iar dacă ne referim la localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori dintre cele 2.501 de astfel de localități sunt disponibile bancomate numai în 525 (21%).

Astfel, un sfert din populația României are reședința la o distanță de cel mult 1 km față de cel mai apropiat bancomat, în timp ce peste 50% din populație se află la o distanță de maximum 2 km. Totuși, un sfert din populație locuiește în zone situate la cel puțin 5 km distanță de un bancomat, dintre care 10% la distanțe mai mari de 8,5 km. Aproximativ 1% din populație este situată la distanțe ce depășesc 15,8 km.

Se remarcă prezența unor concentrări de populație pentru care accesul la rețeaua de bancomate este mai dificil, în special în anumite zone din Moldova și o parte din regiunea de dezvoltare  Oltenia și Muntenia, atrag atenția autorii analizei.

Aproximativ 41% dintre firmele românești nu plătesc salariile angajaților pe card, spune și Banca Mondială, iar cei mai mulți dintre românii care folosesc doar numerar spun că nu au bani să-și deschidă conturi, iar 1 din 5 motivează că iau salariul „la plic” așa că nu au nevoie de carduri, arată un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Asociația Română a Băncilor.

Accesul la bănci s-a îmbunătățit, gradul de incluziune financiară crescând însă doar marginal în ultimii doi ani de la 68% la 71%. Din păcate un sfert dintre românii de peste 18 ani și o treime dintre femei nu dețin carduri sau alte produse bancare, arată sondajul IRES făcut la comanda ARB.

În Municipiul București sunt amplasate cele mai multe bancomate, cu cea mai ridicată densitate a bancomatelor la mia de locuitori. Sectorul 1 are cea mai mare densitate de bancomate, iar cea mai redusă este înregistrată în Sectorul 5. Topul bancomatelor pe județe este completat de Cluj (440 bancomate), cu o densitate de un bancomat la aproximativ 1.583 de persoane, respectiv la 15,3 km² și Timiș (413 bancomate) cu o densitate de 1 bancomat la aproximativ 1643 de persoane, respectiv la 21,5 km². Județul cu cele mai puține bancomate este Giurgiu (cu 77 bancomate), având o densitate de 1 bancomat la 3.386 de locuitori, respectiv un bancomat la 46,7 km².

Câți bani au retras românii de la bancomate
În total, în cursul anului 2023, pe teritoriul României au fost retrase de la bancomate sume în valoare de 257 miliarde lei, și 820 milioane euro în valută. Cele mai mari sume au fost retrase în Capitală, urmată de Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. Băncile au înregistrat în anul 2023 ieșiri totale de numerar în valoare de 93 miliarde lei, respectiv 4 miliarde euro.

Numărul de bancomate și de bănci din zonele rurale este considerabil mai mic decât în mediul urban, deși aproape jumătate din populația României locuiește în mediul rural, confirmă Banca Națională.

„ Această discrepanță subliniază faptul că infrastructura bancară rămâne puternic concentrată în zonele urbane, unde cererea pentru servicii financiare și accesul la tehnologie este mai mare, în timp ce în mediul rural, accesul rămâne mai limitat. O soluție în acest sens ar putea fi reprezentată de amplasarea de bancomate într-o măsură mai ridicată în afara proximității unităților bancare teritoriale”, arată analiza citată.