PENSII 2025. Primii „decreţei” încep să iasă la pensie, sistemul de pensii riscă să intre în colaps

PENSII 2025. În următorii 10 ani se vor pensiona aproape 1,6 milioane de persoane din generația „decrețeilor”, iar o bună parte dintre acestea pot ieși din câmpul muncii, anticipat, încă de anul viitor. Consecințele Decretului 770 din perioada comunistă sunt vizibile și astăzi, iar din 2025 încolo se concretizează și într-o presiune suplimentară asupra sistemului național de pensii publice.

De altfel, problema pensiilor în România e ca „o bombă cu ceas”, spun specialiștii, întrucât statul nu este pregătit nici din punct de vedere economic, nici social, pentru ce va urma.

În anul 1966, proaspătul secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, emite Decretul 770 prin care interzice avortul și contracepția, în încercarea de a crește numărul populației României. Efectele s-au văzut imediat, mai ales în primii ani de la intrarea în vigoare, atunci când numărul nașterilor s-a dublat față de perioada de dinaintea decretului – doar în perioada 1967-1969, s-au născut circa 1,4 milioane de persoane.

Pensii 2025. Pensiile ar trebui să crească de două ori anul viitor. Formula de calcul care se aplică din ianuarie

Alte articole

PENSII 2025. Cea mai mare pensie din România depăşeşte 108.000 de lei. Președintele Casei Naționale de Pensii: Fondurile destinate plăţii pensiilor în sistemul public reprezintă 7,89% din PIB

Pensii de nabab în anul austerităţii: Un român încasează lunar 108.000 de lei

Acum, pensionarea unei generații numeroase într-un timp relativ scurt se traduce printr-o creștere accelerată a cheltuielilor cu pensiile publice, o presiune foarte mare pe sistemul public de pensii și inversarea raportului dintre salariați și pensionari. În următorii ani, am putea avea mai mulți pensionari decât angajați.

PENSII 2025. Țara noastră nu are, în acest moment, 1,6 milioane de oameni care să înlocuiască „decrețeii” în piața muncii, spun specialiștii, iar în lipsa unor soluții eficiente, statul român va avea o mare problemă în a plăti pensiile, inclusiv cele aflate în plată în prezent.

„Să nu uităm că în anul viitor statul are de plătit în plus la pensii undeva la nivel de 7 miliarde de euro, bani care nu există în momentul de față la bugetul de pensii, în condițiile în care numărul salariaților din economie și contribuțiilor lor sociale nu adună acești bani”, a declarat, pentru DigiEconomic, economistul Adrian Negrescu.

De altfel, deși importăm forță de muncă străină, care plătește taxe la bugetul de stat, există o barieră de limbă și, de regulă, străinii lucrează pe salariul minim. Scopul este ca România să atragă străini cu studii superioare, pe salarii mai mari, pentru a susține cheltuielile bugetare. În schimb, „nu vom putea înlocui prea ușor oamenii care pleacă din țară, pe poziții înalte”, crede Adrian Codirlaşu, președinte CFA România.

Din această perspectivă, statul va fi nevoit să se împrumute din ce în ce mai mult în viitor.

Pensii 2025. Raportul salariaţi – pensionari se va schimba radical

România se află într-o criză economică profundă și are nevoie de măsuri concrete. „Problema e că, atunci când se va pensiona această generație, cea mai numeroasă, vom ajunge ca un salariat să plătească pentru un pensionar, lucru care nu e sustenabil. Va fi o generație mare, deci va fi o presiune mare pe sistemul public”.

În prezent, raportul este de 0,8 pensionari la un salariat. „Când se vor pensiona decrețeii, vom ajunge 1-1 (un pensionar la un salariat n.r.), poate vom depăși puțin, atunci va fi o problemă. Ne putem pregăti, dar să dorim”, mai spune Codirlașu.

Într-un scenariu mai negativ, se va ajunge în situația în care un salariat va întreține, în medie, pensiile a 2,5 persoane, spune Adrian Negrescu.

Soluția pentru această criză ar putea fi reprezentată de creșterea salariilor și crearea de noi locuri de muncă, însă „se poate face acest lucru doar prin reducerea taxelor salariale”, crede Adrian Negrescu.

„Mai mult de jumătate din banii pe care noi îi câștigăm în momentul de față se duc sub forma unor taxe și impozite către bugetul de stat. Muncim mai mult pentru stat decât pentru noi. Din această perspectivă, cred că noua coaliție majoritară trebuie să-și seteze ca principal obiectiv reducerea taxelor pe muncă, stimularea creării de locuri de muncă și stimularea natalității, un alt element extrem de important în conjunctura și în arhitectura salarială în perspectiva următorilor 10-15 ani”, explică economistul.

EXCLUSIV. Pensii 2025, avem formula exactă de indexare. Şeful Casei de Pensii a dezvăluit procentul cu care vor creşte TOATE pensiile de la 1 ianuarie

Asigurarea pensiilor decrețeilor „se va face pe datorie”, spune Adrian Codirlaşu, probabil prin majorare de fiscalitate pentru asigurări sociale și majorarea vârstei de pensionare, „tocmai pentru a mai ține acele generații” în câmpul muncii. „Probabil majorări de taxe, creșterea mai lentă a punctului de pensie, se merge și pe o majorare automată a vârstei de pensionare în funcție de durata de viață. Ce e important, contributorii la Pilonul 1 primesc mai puțin cumulat decât au contribuit cumulat, deci participarea la pensiile publice e o taxă, nu un beneficiu”, explică el.

Nu în ultimul rând, adaugă Negrescu, de ieșirea la pensie a generației „decrețeilor” se leagă mai multe elemente: numărul redus de salariați, digitalizarea, industrializarea, economia 5.0, transformarea industrială generată de robotizare și de inteligență artificială – toate acestea vor reduce și mai mult numărul locurilor de muncă din economie.

„Altfel spus, crizele sunt multiple și ne vor afecta puternic la buzunar în viitor. Ca să ne facem o idee despre cum va arăta pensia noastră, trebuie să facem un calcul simplu: Gândiți-vă ce salariu primiți net în momentul de față, iar 30% din el reprezintă pensia oferită de stat atunci când veți ieși la pensie. De aceea este absolut esențial să ne punem bani deoparte, să ne facem pensii pe Pilonul 2, pe Pilonul 3, în așa fel încât să avem din ce să trăim atunci când vom ieși la pensie. Altfel, vom fi încă o generație de asistați sociali, niște oameni care vor sta cu mâna întinsă la Guvern”, conchide Adrian Negrescu.

Pe termen lung, președintele CFA România propune o altă soluție: un sistem de pensii finanțat. „Doar 4,75% din 25% merg către Pilonul 2, pe când la Pilonul public 20% din 25%, deci o mare pondere. Aici sunt problemele de sustenabilitate. Trebuie să ne propunem ca în următorii 10-15 ani măcar să ajungem la jumătate-jumătate, astfel încât datoria statului către sistemul public de pensii să se reducă. Dar acest lucru nu se poate face imediat, va dura poate 10-15-20 de ani”.

Amintim că, în decembrie, fonduri în valoare de 1,6 miliarde de lei din Fondul de Rezervă au fost alocate Ministerul Muncii pentru suplimentarea bugetului de pensii. Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024, aprobat prin Legea bugetului de stat, a fost de 135,2 miliarde de lei, iar din această sumă 115 miliarde proveneau din veniturile estimate din contribuțiile de asigurări sociale, iar 20 de miliarde de lei au fost subvenție de la bugetul de stat. La rectificarea din septembrie, veniturile din contribuții au fost rectificate pozitiv cu 1 miliard de lei, dar din subvenția de la bugetul de stat s-au tăiat 2,5 miliarde.

„Decreţeii“, copiii născuţi din obligaţie patriotică în România comunistă

În 1966, în România comunistă era adoptat Decretul – Lege 770 prin care avorturile erau interzise. Impactul actului normativ asupra societăţii a fost covârşitor, din cauza cotelor alarmante ale natalităţii. Cifrele oficiale spun că în perioada celor 23 de ani în România s-au născut peste două milioane şi jumătate de copii, supranumiţi şi „decreţei”.

Sub comanda lui Nicolae Ceauşescu, autorităţile din România comunistă au încercat să declanşeze un plan de creştere a natalităţii. Astfel, în anul 1966, a fost adoptat Decretul – Lege 770 prin care practicarea avorturilor a fost total interzisă. Iată ce prevedea actul normativ:

„Având în vedere că întreruperea cursului sarcinii reprezintă un act cu grave consecinţe asupra sănătăţii femeii şi aduce mari prejudicii natalităţii şi sporului natural al populaţiei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:

Art. 1 Întreruperea cursului sarcinii este interzisă

(…) Art. 7 Efectuarea întreruperii cursului sarcinii în alte condiţii decât cele prevăzute în acest decret constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit dispoziţiilor Codului Penal” , se arăta în respectivul decret.

Politica de interzicere a avorturilor promovată de Nicolae Ceauşescu a făcut ca rata natalităţii să cunoască cifre alarmante. Astfel, potrivit statisticilor, între 1967 şi 1972, în România aveau să se nască peste două milioane de copii. Alte cifre vorbesc despre faptul că rata fertilităţii a crescut de la 1,9 copii/femeie, la 3,7 copii/femeie. Actul a fost desfiinţat imediat după Revoluţia din 1989, însă copiii născuţi în urma Decretului, cunoscuţi în cultura populară drept „decreţei”, sunt astăzi oameni mari care trăiesc cu amintirea copilăriei sub comunism, iar în curând aşteaptă poştaşul cu pensia.