O româncă s-a întors acasă din străinătate și a readus la viață, după multe decenii, un sat pe care Nicolae Ceaușescu l-a urât și l-a îngropat în uitare. Povestea acestui proiect, în care aproape nimeni nu a crezut, ne este relatată de jurnaliștii italieni, care au venit să vadă Cincșor, satul săsesc din județul Brașov, reînviat după 30 de ani.
Satul medieval Cincșor din inima României a fost creat în secolul al XII-lea, de către germanii angajati de regii maghiari pentru a coloniza zona. Minoritatea a supraviețuit până la persecuțiile fostului dictator Nicolae Ceaușescu, scriu jurnaliștii italieni în La Repubblica. Acum, un descendent, cândva forțat să emigreze în Berlin, s-a întors și a transformat zona moartă într-un loc de o frumusețe aparte.
Pe fațada veche a fabricii este scris Volksschule , „școală elementară” în limba lui Goethe. Germanii s-au stabilit în acest loc de la poalele Carpaților în secolul al XII-lea. Fuseseră recrutați de nobilii maghiari pentru a coloniza un pământ nelocuit. Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial mai erau 300.000 de germani, astăzi sunt doar aproximativ 10.000. Majoritatea locuitorilor au emigrat începând cu anii 1970 pentru a scăpa de persecuția regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu.
La fel s-a întâmplat și cu familia Schuster, care a fugit în 1984, lăsând în urmă o zonă-fantomă, repopulată parțial de români fără legătură cu cei 800 de ani de istorie săsească, care s-a încheiat brusc.
O descendentă a minorității germane, românca Carmen Schuster, s-a întors acasă din exilul din Berlin pentru a salva cultura săsească din Cincșor, sperând să servească drept exemplu.
„Trebuia să salvăm școala care era în ruină”, susține femeia în vârstă de 60 de ani, care, după o carieră în sectorul bancar, a recâștigat treptat, începând din 2010, centrul istoric al satului medieval Cincşor din Transilvania, transformându-l într-un hotel inedit.
Un set de turnuri, ziduri și încăperi din lemn și piatră, care, mai ales iarna, când sunt acoperite de zăpadă, devine o experiență deosebită pentru turiștii ajunși în zonă.
O „moștenire” pe care comuniștii „au făcut tot posibilul să o șteargă”, în ciuda faptului că este „patria noastră”, punctează Schuster, pentru care „păstrarea acestei moșteniri” este o „victorie întârziată” asupra „atitudinii inumane și disprețuitoare” a regimului comunist.
Deși unii dintre locuitori au fost la început sceptici în privința acestui proiect al familiei întoarse din exil, acesta s-a dovedit „un plus” care a „creat locuri de muncă” și „a relansat turismul”, declară primarul localității Cincșor, Rodica Marcu.
Carmen Schuster cred că reuşita sa „nu mai este o excepție, pentru că toate satele din jur sunt pline de inițiative ale tinereilor” pentru revitalizarea țesutului economic: „Ar putea fi o tendință în curs de dezvoltare și cred că devenim o școală”.
De curând a fost renovată și o casă din apropiere ce fusese achiziționată de un român întors din Franța după 57 de ani, „îndrăgostit” de o localitate „pusă înapoi pe hartă”.