Lovitură pentru România la final de an. Agenția de rating Fitch schimbă perspectiva României din ”stabilă” în ”negativă”. Marcel Boloş: „Lucrăm la ordonanţa trenuleţ”

UPDATE: Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a declarat miercuri că mesajul Fitch privind scăderea ratingului României e doar un semnal de alarmă și că urmează măsuri de consolidare fiscală pentru 2025 care vor fi incluse în ordonanța “trenuleț”. Întrebat dacă sunt bani pentru pensii și salarii, ministrul a răspuns: “Așteptați ordonanța trenuleț”.

Noul Guvern va da ordonanța “trenuleț” privind modificările fiscale care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2025. Boloș a spus că mesajul Fitch trage un semnal de alarmă asupra perioadei actuale pe care o parcurge România: “Deocamdată doar s-a tras un semnal de alarmă”.

“Urmează măsuri de consolidare fiscal-bugetară, ca să ne menținem perspectiva stabilă avută înainte de criza generată la nivel politic. Vor fi discutate în Coaliția de guvernare și în viitoarea ordonanță trenuleț”, a spus ministrul.

Întrebat ce înseamnă mari averi pentru care s-a decis impozitarea progresivă, el a răspuns că noțiunea trebuie să fie definită în Coaliție. Întrebat dacă sunt bani în buget pentru pensii și salarii, el a răspuns: “Lucrăm la ordonanța trenuleț, vedem ce resurse financiare avem. Așteptați ordonanța trenuleț”.

Alte articole

Fitch a reevaluat și menține ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Decizia a fost luată astăzi

Avertismentul economistului Radu Georgescu: Vom intra într-o perioadă de sevraj economic. Economia României a funcţionat în ultimii 7 ani pe bază de împrumuturi

Agenția de rating Fitch a anunțat revizuirea perspectivei ratingului de țară al României la negativă, menținând totuși ratingul BBB- . Ratingul Fitch reprezintă o evaluare efectuată de agenția de rating Fitch Ratings, care măsoară capacitatea unui emitent – fie el un guvern, o companie sau o altă entitate – de a-și onora obligațiile financiare, în special rambursarea datoriilor. Ratingurile Fitch sunt utilizate pe scară largă de investitori, creditori și instituții financiare pentru a evalua riscurile asociate cu împrumuturile sau investițiile în entitatea respectivă.

Citește și: Se anunţă concedieri masive în sistemul bugetar: „Un etaj întreg vine la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top”

Incertitudinea politică accentuează vulnerabilitățile fiscale

Unul dintre motivele principale ale revizuirii perspectivei este instabilitatea politică severă care afectează România. Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte. Aceste decizii au generat tensiuni suplimentare pe scena politică.

Totodată, alegerile parlamentare recente au dus la un legislativ extrem de fragmentat, cu o creștere semnificativă a influenței partidelor anti-europene și extremiste. Deși se așteaptă formarea unei coaliții pro-europene înainte de sfârșitul anului 2024, durabilitatea acesteia este incertă. Acest climat politic volatil afectează grav implementarea reformelor necesare pentru consolidarea fiscală, întârziind adoptarea măsurilor esențiale pentru stabilitatea economică.

Deficitele bugetare mari, o amenințare majoră pentru sustenabilitatea fiscală

Situația fiscală a României continuă să se deterioreze, conform prognozelor Fitch. Deficitul bugetar pentru 2024 este estimat la 8,2% din PIB, mult peste țintele inițiale ale guvernului și semnificativ mai mare decât nivelul de 6,5% înregistrat în 2023. Această creștere accentuată a deficitului este atribuită în principal majorărilor nefundamentate ale pensiilor și salariilor publice în perioada pre-electorală, precum și cheltuielilor guvernamentale accelerate.

Proiecțiile pentru anii următori indică dificultăți majore în realizarea unei consolidări fiscale. Deși se anticipează o reducere a deficitului în 2025 la 7,5% din PIB și la 6,8% în 2026, aceste niveluri rămân mult peste media de 3,2% pentru țările cu rating „BBB”. Creșterea costurilor de finanțare și impactul măsurilor de austeritate asupra unei economii deja fragile vor complica și mai mult eforturile de ajustare fiscală.

Riscuri economice cauzate de creșterea datoriei publice și dezechilibrele externe sporesc riscurile economice

Pe fondul deficitelor bugetare ridicate, datoria publică a României este estimată să crească rapid, ajungând la 62% din PIB în 2026, față de 49% în 2023. Această traiectorie ascendentă depășește semnificativ media de 56% pentru țările din aceeași categorie de rating. În absența unor reforme fiscale coerente, Fitch anticipează o continuare a creșterii datoriei publice până la 70% din PIB până în 2028.

„În opinia noastră, consolidarea fiscală se va confrunta probabil cu compromisuri dificile din cauza potențialului impact negativ asupra creșterii economice deja reduse și a riscului ca volatilitatea piețelor financiare să crească costurile dobânzilor, ceea ce ar slăbi și mai mult poziția fiscală”, susține Agenția de rating Fitch.

Citește și: Declaraţii fiscale pe care românii sunt obligaţi să le depună la ANAF până pe 20 decembrie 2024. Amenzile sunt foarte mari!

Perspective economice slabe și erodarea credibilității politicilor publice

Economia României a înregistrat o încetinire semnificativă în 2024, marcând o contracție de -0,3% în trimestrul al treilea. Creșterea consumului intern, alimentată de majorările veniturilor publice, nu a fost suficientă pentru a contracara scăderea exporturilor și încetinirea activității economice generale. Fitch estimează o creștere economică modestă de 1,4% în 2025 și 2,2% în 2026, reflectând o redresare lentă, atât pe plan intern, cât și în zona euro.

Un alt factor de îngrijorare este erodarea credibilității politicilor fiscale. România și-a stabilit obiectivul de a ieși din procedura de deficit excesiv abia în 2031, un termen semnificativ mai lung decât angajamentele inițiale. Acest lucru ridică semne de întrebare privind capacitatea autorităților de a respecta condiționalitățile impuse de Uniunea Europeană, în special în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Decizia Fitch subliniază riscurile majore cu care se confruntă România din cauza instabilității politice, a dezechilibrelor fiscale și a creșterii datoriei publice. Deși accesul la fondurile europene și un sector bancar solid oferă un anumit sprijin, perspectivele economice rămân fragile. Stabilizarea mediului politic și implementarea unor reforme fiscale coerente sunt esențiale pentru redobândirea încrederii piețelor financiare și pentru evitarea unei retrogradări suplimentare a ratingului de țară.