Majorările de pensii și salarii programate pentru începutul anului 2025 aduc un cost suplimentar de circa 28 de miliarde de lei, conform informațiilor Economedia. Toate aceste majorări vor pune presiune pe un buget deja întins la maximum, cu un deficit ce probabil se va duce către 9% în 2024 și care ar trebui redus anul viitor, conform angajamentelor asumate prin planul fiscal.
Conform calendarului asumat de autorități, pensiile ar urma să crească de la 1 ianuarie cu peste 12%. Această majorare va duce la un cost suplimentar de 19 miliarde de lei, arată sursele Economedia. Amintim că în 2024 costurile totale ale României cu pensiile au crescut cu 25 miliarde de lei, la un total de 136 miliarde de lei, după 2 majorări, respectiv indexarea cu inflația și recalcularea tuturor pensiilor.
De asemenea, pentru începutul lui 2025 sunt planificate și o serie de majorări de salarii pentru unele categorii de bugetari. Costurile cu aceste majorări se ridică la circa 9 miliarde lei, mai arată informațiile Economedia.
Noile majorări de pensii și salarii programate pentru începutul anului 2025 par așadar nesustenabile, în contextul în care anul acesta deficitul bugetar al României se va duce către 9% din Produsul Intern Brut (PIB), conform estimărilor analiștilor. Pentru anul viitor, România și-a asumat un plan fiscal prin care își propune reducerea deficitului bugetar cu cel puțin 1,1% din PIB.
Începând cu 1 ianuarie 2025, valoarea punctului de referință se va majora în funcție de rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, ceea ce va duce la creșterea pensiilor. De asemenea, o a doua creștere a pensiilor este prevăzută pentru finalul lunii martie 2025 și va include veniturile nepermanente care nu au fost luate anterior în considerare la calculul pensiei.
Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim pe economie în România va crește semnificativ, dar nivelul acestuia va fi diferit în funcție de sectorul de activitate. Hotărârea de Guvern nr. 1506/2024 stabilește că salariul de bază minim brut garantat în plată va fi de 4.050 lei pentru un program normal de lucru de 165,334 ore pe lună, ceea ce echivalează cu un tarif orar de 24,496 lei.
Economist de top avertizează: „Vom intra în sevraj economic. Până acum, România a funcţionat pe bază de împrumuturi”
Economistul Radu Georgescu explică într-un mod clar și direct situația economică a României. „De 2 ani de zile explic copiilor mei, familiei, clienților și celor care mă urmăresc pe rețelele sociale că vom intra într-o perioada de sevraj economic. Și că trebuie sa ne pregătim din punct de vedere financiar și mental. Am explicat că economia României a funcționat în ultimii 7 ani pe bază de împrumuturi. În ultimii 7 ani ne-am împrumutat peste 250 de miliarde euro. Împrumuturile sunt ca niște steroizi pentru economie. Când iei steroizi poți să ridici greutăți mari. Când nu mai iei steroizi, toate greutățile îți pică în cap”, scrie Radu Georgescu pe pagina sa de Facebook.
Comportamentul economic al țării este similar unui „model balcanic” – consum imediat și împrumuturi pentru supraviețuire, în detrimentul dezvoltării pe termen lung.
„Am explicat că economia României are un model balcanic. Când luăm salariul, mergem şi îl cheltuim în prima seară într-un club de fiţe. Până la sfârşitul lunii, mâncăm iaurt şi covrigi. Ne împrumutăm pentru a plăti chiria sau rata la bancă. Cei 250 de miliarde de euro s-au dus 90% în salarii şi pensii, adică în consum.
Radu Georgescu atrage atenția că țara noastră are un deficit comercial record, cel mai mare din UE. „Dacă aceşti bani erau investiţi în infrastructură: şcoli, spitale, fabrici, autostrăzi, România ar fi devenit model de studiu în cărţile de economie. Am ratat o şansă uriaşă de dezvoltare economică. Probabil ultima, deoarece nu mai putem să luăm steroizi (împrumuturi).
Ultima criză financiară am văzut-o din primul rând, fiind director financiar într-o bancă. Am văzut cum consumul a crescut pe baza împrumuturilor. Şi cum s-a prăbuşit în lipsa împrumuturilor.
Sevrajul de la ultima criză financiară a început în ziua când Traian Băsescu a apărut la TV şi a spus că România este în recesiune şi că de-a doua zi toate salariile vor scădea cu 25%, iar TVA-ul va crește la 24%. Până în acea zi, sediile băncii erau pline de oameni care luau credite. A doua zi nu mai era nimeni. Nu mai lua nimeni împrumuturi. Nici următoarea săptămână. Nici în următoarele luni. Nici în următorii ani”, spune Radu Georgescu.
Economia s-a prăbușit când s-a stopat creditarea, iar consumul a scăzut brusc. PIB-ul României a avut nevoie de 10 ani pentru a reveni la nivelul din 2008.
„România va intra oficial în sevraj când se va anunța reducerea numărului de bugetari. Sau că salariile și pensiile vor fi înghețate. Din acel moment consumul o va lua puternic la vale. Probabil acest mesaj va fi după alegerile prezidențiale”, completează economistul.
Cu toate acestea, perioadele de criză economică oferă lecții valoroase despre priorități și lucrurile cu adevărat importante în viață.
„Acum partea frumoasă a unei perioade cu sevraj economic. Înțelegi ce este cu adevărat important. Și ce este cu adevărat frumos.
În 2008 am plătit 120.000 de euro să mergem în team building la schi în Elveția. În 2009 nu mai aveam bani să ne plătim chiria și utilitățile de la birou. Pentru că aveam zero buget pentru team building, am mers cu colegii cu corturile în munții Apuseni.
România este pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor, avertizează experții. De 10 luni încoace, țara noastră are cele mai mari scumpiri la alimente, iar puterea de cumpărare a românilor a scăzut drastic. Crăciunul lui 2024 va fi unul la promoție. Românii cu venituri mici vânează reducerile pentru că doar așa își permit să pună câte ceva pe masa de sărbătoare.
România este pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor, avertizează experții. De 10 luni încoace, țara noastră are cele mai mari scumpiri la alimente, iar puterea de cumpărare a românilor a scăzut drastic. Crăciunul lui 2024 va fi unul la promoție. Românii cu venituri mici vânează reducerile pentru că doar așa își permit să pună câte ceva pe masa de sărbătoare.