Parlamentul se reunește, vineri, în prima ședință din noua legislatură. Funcţiile de conducere, disputate de PSD şi PNL

UPDATE: Prima şedinţă de plen a Senatului din legislatura 2024 – 2028 a început, vineri, cu intonarea Imnului Naţional. Şedinţa Senatului este prezidată de senatorul senior, Ioan Stan (PSD), care are cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate.

Comisia de validare a mandatelor de senator are termen până sâmbătă, la ora 11.00, să prezinte raportul, potrivit deciziei senatrorilor nou aleşi. Din comisie fac parte 15 senatori, patru de la PSD, câte din partea AUR şi PNL, doi de la USR şi câte unul din partea SOS, UDMT şi POT.

Toţi cei 134 de senatori aleşi pentru mandatul 2024 – 2028 au depus, joi şi vineri, la Senat, la Centrul de primire a senatorilor declaraţi aleşi în urma alegerilor parlamentare din data de 1 decembrie, certificatul doveditor al alegerii lor, în original.

Parlamentul nou ales se reunește în urma convocării făcute de președintele Klaus Iohannis.

Alte articole

Gigi Becali a făcut circ în Parlamentul României. Gest reprobabil al deputatului AUR: „Nu ţi-e rușine? Ia dă, mă, telefonul ăla încoace! Eşti obraznic!” VIDEO

POT, considerat partidul din spatele lui Călin Georgescu, ar putea să nu mai intre în Parlament. Motivul – ar fi încălcat legislația electorală

Camera Deputaţilor și Senatul vor avea şedinţe separate, ale căror lucrări vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate, notează news.ro.

Camera Deputaților are 312 reprezentanți ai partidelor, iar Senatul, 134.

PSD este partidul cu cele mai multe mandate în ambele camere din Parlament.

În Camera Deputaților, PSD are 86 de mandate, urmat de AUR, cu 63. PNL are 49 de deputaţi, USR – 40, S.O.S. – 28, POT – 24  de deputaţi, iar UDMR – 22.

Tot în Cameră sunt 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale: Ioana Grosaru – Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT,  Bogdan Alin Stoica – Asociaţia Liga Albanezilor din România, Ionel Stancu – Asociaţia Macedonenilor, Nicolae Păun – Asociaţia Partida Romilor ”Pro-Europa”,  Silviu Feodor – Comunitatea Ruşilor Lipoveni,  Silviu Vexler – Federaţia Comunităţilor Evreieşti, Ştefan Bouda – Forumul Cehilor, Ovidiu Ganţ – Forumul Democrat al Germanilor, Varujan Pambuccian – Uniunea Armenilor, Gheorghe Nacov – Uniunea Bulgară din Banat, Giureci-Slobodan Ghera – Uniunea Croaţilor, Iulius Marian Firczak – Uniunea Culturală a Rutenilor, Varol Amet – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani, Iusein Ibram – Uniunea Democrată Turcă, Adrian-Miroslav Merka – Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor, Dragoş-Gabriel Zisopol – Uniunea Elenă din România, Ghervazen Longher – Uniunea Polonezilor, Ognean Crîstici – Uniunea Sârbilor, Miroslav Nicolae Petreţchi – Uniunea Ucrainenilor.

În Senat, PSD are 36 de reprezentanți, AUR – 28, PNL – 22, USR – 19, S.O.S. – 12, UDMR – 10, iar POT – 7.

Citește și PSD se întoarce la masa negocierilor după ce Iohannis a spus că nu vrea un guvern minoritar. În ce condiții – surse

Ce face Parlamentul în prima ședință

Lucrările din Camera Deputaților sunt prezidate, până la alegerea Biroului Permanent, de deputatul cu cel mai mare număr de mandate parlamentare exercitate, în calitate de preşedinte senior. Acesta este asistat de cei mai tineri patru deputaţi, în calitate de secretari. Dacă doi sau mai mulţi deputaţi au exercitat acelaşi număr de mandate, cel mai în vârstă deputat dintre aceştia va conduce lucrările Camerei Deputaţilor. La fel se întâmplă în Senat.

Pentru ca noua legislatură să intre efectiv în funcțiune, Parlamentul trebuie mai întâi să valideze mandatele celor aleși. Pentru asta, în prima şedinţă, Camera Deputaţilor alege o comisie formată din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică rezultată din constituirea grupurilor parlamentare.

La Senat, comisia de validare are 15 membri.

În ambele Camere, componența comisiei de validare a mandatelor este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Comisia de validare din Cameră, în cel mult patru zile de la constituire, face un raport în care sunt nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a acestor propuneri.

La fel face comisie de validare din Senat.

În cel mult cinci zile de la constituirea Comisiei de validare, Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe separate, pentru dezbaterea rapoartelor. Rapoartele comisiilor de validare sunt prezentate plenului de preşedinții camerelor.

Parlamentul va începe să lucreze efectiv după constituirea legală a celor două camere. Astfel, Senatul și Camera Deputaţilor sunt legal constituite după validarea a două treimi din mandatele fiecărei camere și depunerea jurământului.

Jurământul se depune, în ședință solemnă, în plenul camerei, prin rostirea cuvintelor: ”Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu”.

Jurământul de credinţă poate fi depus şi fără formula religioasă din final, înlocuită cu formula ”Jur pe onoare şi conştiinţă”.

Cum se alege conducerea Camerei Deputaților

După constituirea legală a Camerei Deputaților, se aleg preşedintele acesteia şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte patru vicepreşedinţi, patru secretari şi tot atâția chestori.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal. Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă primii doi candidaţi, după numărul de voturi.

Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare,

Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.

Citește și Cum a preluat Coaliția PSD-PNL guvernarea și ce moștenire lasă Guvernul Ciolacu în urmă

Cum se alege conducerea Senatului

Și la Senat, conducerea este aleasă după constituirea legală a acestei camere.Biroul permanent al Senatului se compune din preşedintele Senatului, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent.

Apartenenţa politică a membrilor Biroului permanent, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să reflecte  configuraţia politică rezultată din alegeri.

Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. Preşedintele Senatului este ales pe durata mandatului.

Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi. Dacă niciun candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează noi tururi de scrutin, la care participă primii doi candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, toţi candidaţii care s-au clasat pe primul loc, la egalitate de voturi, ori primul clasat şi toţi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea, cu un număr egal de voturi. Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Propunerea de repartizare a celorlalte funcţii din Biroul permanent se stabileşte, după alegerea preşedintelui, pentru toate sesiunile legislaturii, respectând configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri, prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Numărul de reprezentanţi în Biroul permanent al fiecărui grup parlamentar, în care se include şi preşedintele Senatului, trebuie să respecte ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup faţă de numărul total de senatori, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.

Propunerile nominale pentru funcţiile de vicepreşedinte, secretar şi chestor repartizate se anunţă în plenul Senatului de către liderii grupurilor parlamentare respective. Lista candidaţilor propuşi pentru funcţiile din Biroul permanent se supune în întregime votului Senatului şi se aprobă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.

Organizarea internă a Parlamentului

• organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea
• fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului
• deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere
• fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune
• birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere

Când începe și când se încheie mandatul parlamentarilor

• deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului
• calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Incompatibilităţile senatorilor și deputaților

• niciun ales nu poate fi, în acelaşi timp, deputat şi senator
• calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului
• alte incompatibilităţi ale parlamentarilor se stabilesc prin lege organică

Ce presupune imunitatea parlamentară

• deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului
• parlamentarii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
• în caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri