Crin Antonescu, candidat comun PSD – PNL – UDMR – Minorități la alegerile prezidențiale 2025. Ce conține acordul semnat de Coaliție. Cum se împart funcțiile în noul Guvern

Crin Antonescu a fost propus candidat comun la prezidențiale de șefii coaliției PSD – PNL – UDMR – Minorități, a anunţat luni preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan. Coaliția de Guvernare a semnat protocolul. Noul executiv este format din PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale, care au anunțat și asumarea unui candidat comun la alegerile prezidențiale de anul viitor.

„PNL a semnat acest protocol de coaliţie, pentru ca ţara noastră să aibă un Guvern stabil, într-o perioadă dificilă, în aşa fel încât să luăm măsuri pentru a menţine cheltuielile bugetare în limitele normalului, pentru a face reforme şi pentru a crea condiţii pentru dezvoltare în ţara noastră. Una dintre prevederile acestui protocol este şi desemnarea unui candidat unic la funcţia de preşedinte al României. Am convenit prin consens ca acest candidat să fie domnul Crin Antonescu, urmând ca fiecare partid politic să desemneze candidatul şi să aprobe această candidatură în forurile interne ale fiecăruia”, a declarat președintele PNL Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Parlamentului, alături de liderii PSD, UDMR şi reprezentantul minorităţilor.

Citește și: Cine este Crin Antonescu, numele luat în calcul de PSD și PNL pentru prezidențiale. Singura condiție pusă de politician să accepte candidatura la Cotroceni

Marcel Ciolacu, liderul PSD, a anunțat că s-a ajuns la un acord politic în coaliția de guvernare.

Alte articole

Nicușor Dan merge înainte cu candidatura la prezidențiale. Ce spune despre desemnarea lui Crin Antonescu drept candidat comun al coaliției PSD – PNL -UDMR

Crin Antonescu, după ce a fost anunțat drept candidatul Coaliției la prezidențiale 2025: „Nu am solicitat candidatura, dar nu m-am dat la o parte. Este esenţial să avem alegeri prezidenţiale cât mai repede posibil constituţional şi legal”

”În acest moment avem un acord politic. Cum este normal, este premergător unei coaliții de Guvernare și unei majorități parlamentare. Fiecare lider a înteles semnalul românilor de la alegerile generale.

Datoria noastră este să apărăm valorile democratice și parcursul României în UE și NATO.

Ne asumăm împreună acest lucru și la final fiecare dintre noi va pune semnătura pe acest acord”, a spus Marcel Ciolacu.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că în cadrul coaliției pro europene s-a decis ca alegerile prezidențiale să aibă loc până în sărbătorile de Paște.

”Suntem într-o criză politică dar și într-o criză de încredere. Această coaliție își propune să recăștige încrederea oamenilor. Ne-am asumat această coaliție, iar UDMR este semnatară a acestei coaliții. Susținem ce au semnat colegii mei și imediat după sărbători o să fie o adevărată provocare să avem un buget organizat pentru 2025 și să organizăm alegerile prezidențiale, dacă se poate, înainte de sărbătorile pascale”, a spus Kelemen Hunor.

Citește și: Klaus Iohannis a anunţat când va desemna noul premier al României. Marcel Ciolacu, propunerea PSD-PNL

DOCUMENT Protocolul politic al coaliției PSD-PNL-UDMR și Minoritățile Naționale. Ce conține acordul semnat de Coaliție

Liderii coaliției pro europene PSD-PNL-UDMR și Minoritățile Naționale au semnat protocolul politic de formare a coaliției. Acest protocol prevede principalele linii directoare ale colaborării, dar și lista completă a miniștrilor.

Formațiunile politice semnatare convin asupra formării Coaliției politice de guvernare pentru perioada 2024-2028, denumită în continuare Coaliția.

1. Principii de funcționare

a)       Activitatea Coaliției se fundamentează pe buna colaborare, transparență și responsabilitate.

b)      Coaliția își propune protejarea valorilor fundamentale ale democrației și ale statului de drept.

c)       Parcursul pro-european și euro-atlantic al României sunt elemente fundamentale ale programelor și politicilor promovate de Coaliție și de către reprezentanții acesteia.

d)      Măsurile promovate de Coaliție urmăresc asigurarea stabilității politice cu scopul creării și menținerii unui climat predictibil și sustenabil pentru investiții, pentru mediul de afaceri și pentru partenerii externi.

e)       Nevoile reale ale cetățenilor și ale economiei nu au ideologie politică, așadar formațiunile politice membre ale Coaliției se angajează să ducă o politică moderată și echilibrată, prin alinierea la obiective comune, în ciuda unor diferențe ideologice.

f)        Fiecare decizie politică majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formațiunilor politice componente ale Coaliției și a prim-ministrului, reflectând astfel angajamentul comun față de mandatul acordat de electorat în urma alegerilor generale din anul 2024.

Obiectivele guvernamentale ale Coaliției constau în implementarea programului de guvernare bazat pe reforme și investiții care să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea macro-economică, în acord cu așteptările cetățenilor, ale mediului de afaceri, sindicatelor și societății civile, plecând de la următoarele principii și măsuri:

a)     Renașterea industriei românești, prin promovarea unui model de creștere economică, bazat pe investiții, scheme de ajutor de stat, garanții și reducerea birocrației.

b)    Patriotism economic;

c)     Independență energetică în domeniul gazelor naturale și accelerarea tranziției către energie regenerabilă;

d)    Aderarea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică;

e)     Protejarea și creșterea puterii de cumpărare, concomitent cu reducerea sărăciei extreme;

f)      Educația – prioritate națională. Creșterea bugetului alocat sistemului național de învățământ, concomitent cu creșterea performanței școlare;

g)    Sustenabilitatea și reziliența sistemului de sănătate;

h)    Pachet demografic – Sprijin pentru familiile cu copii:

i)       România, hub regional de Cercetare și Inovare – sprijinirea  proiectelor de cercetare ale celor mai performante organizații din România de drept public și privat, în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, sistemele autonome, fizica laserilor plasmei și radiației, tratamentul unor patologii grave, schimbările climatice ș.a.;

j)       Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară și sustenabilitatea datoriei guvernamentale

k)    Reforma administrației prin digitalizarea și interconectarea serviciilor publice și implementarea unor criterii de eficiență, debirocratizare, simplificare, de dereglementare.;

l)       Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale, conform principiului subsidiarității;

m)  Digitalizarea serviciilor consulare și extinderea rețelelor de consulate itinerante;

n)    Reforme privind reducerea cheltuielilor și stoparea risipei banului public;

o)    Continuarea transparentizării actului de justiție care se realizează în slujba cetățeanului pentru înlăturarea percepției publice de politizare și defavorizare a unor cetățeni; identificarea resurselor umane pentru continuarea asigurării creșterii calității actului de Justiție, cât și a promovării realizate pe baza principiului de meritocrație;
p)    Finalizarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență;

q)    Finalizarea legăturii rutiere rapide între Marea Neagră și Europa Centrală și a primei autostrăzi montane care va traversa munții Carpați;

r)      Pact național privind sistemul de irigații din România;

s)      Investiții susținute în proiecte de infrastructură mare, în toate domeniile vitale;

t)       Susținerea sportului ca domeniu esențial pentru o viață sănătoasă, încurajarea sportului de masă și susținerea materială a sportului de performanță;

u)    Reducerea deficitului forței de muncă, inclusiv prin acordarea de facilități în domeniul fiscal pentru cetățenii români care se întorc în țară și investesc;

v)    Consolidarea parteneriatelor strategice existente, intensificarea cooperării bilaterale precum și relansarea dialogului diplomatic în regiuni geografice cu prezență limitată;

w)  Implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României;

x)    Combaterea fenomenului infracțional, în special în ceea ce privește traficul de droguri și de persoane, concomitent cu programe de reabilitare și protecție a victimelor;

y)    Combaterea extremismului, a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, în vederea asigurării siguranței cetățenilor;

z)     Promovarea programelor, proiectelor și a legislației care fac posibilă păstrarea identității comunităților minorităților naționale.

Art. 1. Obiectivele legislative ale Coaliției constă în promovarea legislației necesare pentru implementarea programului de guvernare.

Art. 2. Candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, este Ion-Marcel Ciolacu.

Art. 3. Structura Guvernului este compusă din: prim-ministru, 16 ministere, dintre care 8 ministere PSD, 6 ministere PNL și 2 ministere UDMR; Guvernul are 3 funcții de viceprim-ministru, dintre care una pentru PSD – viceprim-ministru fără portofoliu și câte o funcție de viceprim-ministru cu portofoliu pentru PNL și UDMR, după cum urmează:

Prim-ministru PSD
Viceprim-ministru – fără portofoliu PSD
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii PSD
Ministerul Justiției PSD
Ministerul Apărării Naționale PSD
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului PSD
Ministerul Sănătății PSD
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale PSD
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale PSD
Ministerul Culturii PSD

Viceprim-ministru, Ministerul Afacerilor Interne PNL
Ministerul Educației și Cercetării PNL
Ministerul Afacerilor Externe PNL
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene PNL

Ministerul Dezvoltăzii – UDMR
MInisterul de Finanțe – UDMR

Cine este Crin Antonescu

Crin Antonescu a pierdut alegerile prezidențiale din 2009, clasându-se pe locul al treilea după primul tur. Ulterior, l-a susținut pe Mircea Geoană pentru turul al doilea, acesta din urmă pierzând în favoarea lui Traian Băsescu, care a obținut un al doilea mandat în fruntea țării.

Ulterior, în vara lui 2012, Antonescu a fost președinte interimar, după ce Parlamentul l-a suspendat din funcție pe Traian Băsescu. Fusese președintele Senatului, adică al doilea om în stat. Liberalul a stat la Cotroceni o perioadă scurtă, între 10 iulie și 27 august 2012.

Pe lângă imaginea publică bună, Crin Antonescu are un avantaj – a mai fost președinte. În 2012, când Traian Băsescu a fost suspendat din funcție după o operațiune politică a USL (coaliția din acea perioadă dintre PNL și PSD), Antonescu a devenit președintele interimar al României.

Crin Antonescu, în vârstă de 65 de ani este unul dintre co-autorii tentativei de lovitură de stat din 2012. La acea vreme, Uniunea Socială Liberală (USL) condusă de Antonescu, Victor Ponta și Dan Voiculescu, a schimbat toată conducerea statului și a vrut să-l demită pe președintele Traian Băsescu, fiind împiedicați de aliații occidentali și de faptul că referendumul de demitere nu a făcut cvorumul.