Un nou termen stabilit în procesul Călin Georgescu – anularea alegerilor prezidențiale. Dosarul fostului candidat la alegerile prezidențiale se va judeca mai devreme de 13 ianuarie 2025, cum stabilise inițial Instanța Curții de Apel București.
S-a schimbat termenul privind anularea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Nu mai este 13 ianuarie 2025, ci 30 decembrie 2024, ora 14.
Călin Georgescu a fost, luni dimineaţă, la Curtea de Apel Bucureşti, unde s-a judecat dosarul privind contestaţia sa şi a Coaliţiei pentru Apărarea Statului de Drept vizând anularea alegerilor prezidenţiale, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat soluţionarea către CAB.
„Cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale a României, plus 1, fostul preşedinte al României Klaus Iohannis, au adus ţara în haos. Vorbim de cei care, în mod de drept, trebuiau să apere statul de drept şi Constituţia şi apără doar coruţia. Acesta este primul punct. Al doilea punct este cel legat de faptul că cei care au fost, de ieri începând, la dezbateri, discuţii, cum vreţi să o luaţi, la Palatul Cotroceni, cu o persoană ilegitima, nu au făcut decât să întărească faptul că această haită politică ce a decimat ţara noastră de 35 de ani este, practic, în complot direct şi în combinaţie cu lovitura de stat care a fost dată acum două săptămâni”, a precizat Călin Georgescu înainte să intre în sediul CAB.
La Curtea de Apel București se judecă dosarul în care fostul candidat independent la prezidențiale, Călin Georgescu, a cerut instanţei anularea deciziei Biroului Electoral Central de anulare a alegerilor prezidenţiale. Acesta anunţase, încă din 6 decembrie 2024, că va contesta la ÎCCJ decizia BEC privind anularea întregului proces electoral şi reluarea alegerilor prezidenţiale.
Hotărârea BEC vine după ce CCR a anulat alegerile prezidenţiale, ca urmare a desecretizării unor rapoarte ale serviciilor de informaţii în care se specifica, printre altele, „ingerinţa unui actor statal străin” în alegerile prezidenţiale din România.
Călin Georgescu și Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept apar în calitate de contestator. Fostul candidat la prezidențiale a dat în judecată Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, pe preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi pe şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi pe Elena Lasconi.
Citește și Decizia judecătorilor CAB în cazul lui Călin Georgescu și anularea alegerilor prezidențiale