Concediile neefectuate de bugetari nu se mai compensează în bani. Alte măsuri de austeritate pentru diminuarea risipei bugetare

La 1 ianuarie 2025 se majorează  salariul minim brut, care va crește cu 9,46%, ajungând la 4.050 de lei lunar, însă noile măsuri de austeritate prevăzute în „ordonanța trenuleț” prevede că toate salariile bugetarilor care trebuiau indexate cu rata inflației vor fi înghețate.

Nu se mai majorează nici pensiile și alocațiile prin indexarea cu inflația, așa cum era preconizat și nu mai crește nici Valoarea Punctului de Referință (VPR) aceasta rămânând la 81 de lei, ca în 2024.

Alte măsuri importante de stopare a cheltuielilor bugetare:

– înghețarea ajutoarelor sociale prin înghețarea indicelui social de referință

– scad sumele alocate pentru programul de investiții locale Anghel Saligny la maxim 50% din valoarea din 2024

Alte articole

Noi creşteri de taxe care ar putea fi introduse de Guvern. „Suplimentul de austeritate” de pe lista discutată cu Banca Mondială și Comisia Europeană

Ce taxe ar mai putea crește Guvernul după discuțiile cu Banca Mondială și Comisia Europeană

– indemnizația de hrană acordată unor categorii de bugetari rămâne la nivelul din noiembrie 2024

– orele suplimentare de lucru ale bugetarilor se vor compensa exclusiv prin zile libere, nu vor fi plătite

– concediul neefectuat de bugetari nu va mai fi compensat în bani

– bugetarii nu vor putea primi prime și bonusuri

– sunt eliminate toate voucherele pentru bugetari, cu excepția celor pentru creșe

– voucherele de vacanță vor avea valoarea de 800 de lei, cu condiția asigurării de către angajat a unei coplăți de 800 lei.

– nu vor mai fi decontate cheltuielile de transport în concediu ale bugetarilor

– se elimină facilitățile fiscale acordate angajaților din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.

DOCUMENT Ordonanţa Trenuleţ, în Monitorul Oficial de Anul Nou: Se îngheață pensiile şi salariile bugetarilor, LISTA completă a măsurilor

– se păstrează neimpozitarea sumei de 300 de lei din salariu pentru veniturile care nu depășesc 4.300 lei brut lunar.

– sunt înghețate angajările la stat, cu unele excepții

– eșalonarea pe 5 ani a drepturilor salariale. Nerespectarea de către judecători sau executori judecătorești va fi considerată abatere disciplinară

– limitarea la 6 a călătoriilor gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor

– subvenția pentru partide scade cu 25% față de 2024

– studenții beneficiază de reducere de 90% din biletul de tren doar pentru călătoriile între localitatea de domiciliu și orașul unde are sediul facultatea

– primării nu vor mai primi bani în acest an pentru construcția de săli de sport, bazine de înot, complexuri sportive, așezăminte culturale, patinoare artificiale și săli de cinema.

Alte măsuri de austeritate care se aplică de la 1 ianuarie:

– crește impozitul pe dividende de la 8% la 10%

– accizele la băuturile spirtoase și vinuri spumante cresc cu 4,4% de la 1 ianuarie 2025

– acciza la benzină și motorină a crescut cu 6,12%. Astfel, prețul benzinei s-a majorat cu 17 bani pe litru, iar al motorinei cu 16 bani

– românii care își fac asigurări de viață vor fi raportați direct la ANAF

– e-Transport: s-a amânat intrarea în vigoare pentru operatorii economici autorizați (AEO) până la 31 martie 2025

Crește impozitarea microîntreprinderilor prin:

– reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;

– eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.

Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.

De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.

Singurii bugetari care scapă de măsurile de austeritate ale guvernului. DOCUMENT ordonanţa-trenuleţ

Se reinstituie impozitul pe construcții, numit în trecut „taxa pe stâlp”, datorat de:
– persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

– persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

– persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.

Impozitul se plătește în două rate egale, prima plată ar urma să fie făcută după data de 1 iulie şi a doua după 1 octombrie, urmând ca detaliile să fie stabilite în norme.

Un impozit similar a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca „taxa pe stâlp” și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat în 2015 și 2016, impozitul pe construcţii fiind calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor. Iar, ulterior, a fost eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Impactul financiar al tuturor măsurilor prevăzute în „ordonanţa trenuleţ” va fi între 125 şi 130 de miliarde lei, în 2025, o estimare exactă a venitului potenţial care poate să vină din impozitul pe construcţiile speciale urmând să fie făcută în 90 de zile, a afirmat ministrul Finanţelor, Tanczos Barna.

Se scumpește călătoria cu metroul

De la 1 ianuarie s-a scumpit și călătoria cu metroul, de la 3 la 5 lei.

Ministerul Transporturilor a aprobat noile tarife anunțate de Metrorex, iar ele au fost publicate deja în Monitorul Oficial.

Astfel, tariful pentru o călătorie va crește de la 3 lei la 5 lei. Abonamentul de 24 de ore urcă de la 8 lei la 12 lei. O cartelă cu 10 călătorii se scumpește de la 25 la 40 lei. Abonamentul lunar crește de la 80 de lei la 100 de lei, iar cel anual de la 700 la 900 lei.

Abonamentul pentru studenţi crește de la 8 lei la 9 lei, iar 10 călătorii pentru studenţi vor costa 4 lei, de la 2,5 lei anterior.

Scumpirea tarifelor pentru călătoria cu metroul vine la propunerea Metrorex. „Metrorex SA propune ajustarea tarifelor de călătorie cu metroul începând cu 01.01.2025, diferenţiat pe tipuri de titluri de călătorie, în sensul echilibrării preţului unitar per călătorie, concomitent cu încurajarea utilizării abonamentelor lunare cu plata în avans care asigură resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor de exploatare, dar care protejează călătorii fideli, creşterea medie fiind de circa 45%, ceea ce înseamnă o creştere lunară în valoare absolută a veniturilor din transportul călătorilor de circa 11 milioane lei”, potrivit proiectului.

Metrorex explică faptul că în ultimii 4 ani gradul de subvenţionare a transportului de călători cu metroul a scăzut de la 57,35% în anul 2021, la circa 50,14% în 2024, excepţie făcând anul 2022, când gradul de subvenţionare a fost de 66,51%.

e-Factura, e-TVA și Declarație Unică pentru chirii

Ordonanța de urgență nr. 138/2024 a adus o serie de modificări privind e-Factura şi e-TVA, impozitul pe profit, pe venit, TVA, accize. Printre aceste măsuri privind RO e – Factura se numără: clarificarea faptului că identificarea prin CNP este opţională şi reglementarea înscrierii pe factură a unui cod format din 13 cifre de zero în locul codului de identificare fiscală a beneficiarului – persoană fizică, dacă acesta nu comunică niciun cod; restrângerea operaţiunilor pentru care este obligatorie utilizarea acestui sistem doar la operaţiunile cu locul livrării/prestării din punct de vedere al TVA în România; eliminarea excepţiei de la obligaţia utilizării sistemului pentru facturile simplificate (altele decât bonurile fiscale).

În privinţa sistemului RO e-TVA, se prevede „amânarea obligaţiei persoanelor impozabile de transmitere a rezultatului verificărilor realizate asupra diferenţelor comunicate prin „Notificarea de conformare RO e-TVA” de către ANAF, şi implicit a sancţiunii pentru neîndeplinirea acestei obligaţii, de la 1 ianuarie 2025 la 1 iulie 2025″.

În privinţa impozitului pe venit, actul normativ reglementează regulile privind calculul şi declararea acestui impozit „în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, plătite de persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă, în situaţia în care venitul este plătit exclusiv în natură, precum şi în cazul sumelor reprezentând garanţie, utilizată pentru plata chiriei stabilită prin contract”. Obligaţiile de stabilire a venitului net anual, de calcul, declarare şi plată a impozitului revin proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător legal prin depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.