Taxa pe stâlp 2025 se va reflecta în multe facturi: „Este mai nocivă ca majorarea TVA”

Taxa pe stâlp 2025. Profesorul la Academia de Studii Economice Bucureşti Cristian Păun critică introducerea aşa-numitei „taxe pe stâlp”, arătând că aceasta „este una dintre cele mai nocive taxe”, fiind „mai nocivă decât alternativa creşterii de TVA” pentru că „nu se regularizează ca TVA, nu există o compensaţie ca la TVA” şi „se duce mult mai direct în preţul final”. El atrage atenţia că dezvoltarea economică nu se poate face prin implementarea unei politici de creştere a taxării.

Cristian Păun consideră că aşa-numita taxă pe stâlp este „una din cele mai anti-naţionale măsuri” pe care le-a văzut vreodată… „Este expresia neputinţei, disperării, lipsei de viziune şi, mai ales, a lipsei de educaţie economică elementară”, spune profesorul.

În opinia acestuia, implementarea taxei arată că „guvernul nu vrea cu adevărat să scape sustenabil de problema deficitului”, nu vrea să îi scape pe români de inflaţie şi de dobânzile mari.

AMENZI 2025. Capcanele majorării salariului minim. Şoferii scot din portofel 700 de lei pentru banala centură de siguranţă

Alte articole

Pensiile îngheţate nu acoperă coşul de consum. Pensia medie este 2.800 de lei, iar coşul minim pentru o persoană aproape 4.000 de lei

Efectele ordonanței ”trenuleț”. Absolvenții de rezidențiat care trec examenul de specialitate în 2025 nu vor putea să se angajeze în spitale și instituții publice

„Nicio ţară nu se dezvoltă prin taxare. Mai ales excesivă. Taxarea nu este şi nu poate fi despre dezvoltare, ci despre redistribuirea arbitrară şi pe principii politice (nu economice) a acumulării de resurse de la cei care se dezvoltă mai mult. Din moment ce iei resurse de la unii ca să le dai altora, dezvoltarea nu poate fi niciodată spectaculoasă. Taxa pe stâlp este una dintre cele mai nocive taxe. Este mai nocivă decât alternativa creşterii de TVA. Nu se regularizează ca TVA, nu există o compensaţie ca la TVA. Se duce mult mai direct în preţul final. Cu atât mai mult cu cât vizează domenii în care preţul este reglementat de stat, în care producţia este controlată puternic de stat (energie, gaz, petrol, telecomunicaţii, transporturi, transporturi speciale, infrastructură etc.). Este o taxă ce se va regăsi în tot şi în toate foarte repede. La care se aplică, desigur, TVA. TVA care nu a fost mărit deocamdată dar care se va aplica la accize mărite, la taxa pe stâlp, la suprataxa pe cifra de afaceri pentru companiile mari. Presiunea fiscală a ajuns extrem de mare pe marii contribuabili la bugetul de stat, mulţi dintre ei fiind companii multinaţionale”, scrie Cristian Păun într-un mesaj postat, joi, pe Facebook.

Specialistul în economie este de părere că taxa pe stâlp „va încetini investiţiile majore de care are România nevoie pentru a se redresa, va dinamita industrializarea României în perioada următoare, va încuraja şi mai mult exporturile de produse cu valoare adăugată mică (resurse naturale) şi importul de produse cu valoare adăugată mare (care se produc în ţările din jur care nu au această taxă)”.

Cu alte cuvinte, implementarea taxei „va înrăutăţi şi mai mult balanţa comercială”, spune Păun.

„Taxa va izola şi mai mult România şi o va scoate de pe harta lumii în ceea ce priveşte integrarea sa în marile lanţuri de valoare din care nu ar trebui să lipsim dacă avem pretenţii. Va îndepărta potenţialii investitori. Va reduce oportunităţile pentru mulţi români. Va avea un efect mai degrabă contrar. Nu va rezolva problemele ci le va agrava şi mai tare.  Având în vedere că este reintrodusă fix când ne apropiem cu paşi repezi de momentul primelor molecule de gaz din Marea Neagră, nu poţi să nu te întrebi dacă nu există chiar un interes ascuns care a reîncălzit această ţopăială fiscală aberantă inventată de Guvernul Ponta cu ani în urmă (la care am renunţat în 2017, taxa având efecte adverse vădite). Parcă cineva are un plan cu noi. Să nu scoatem capul. Să nu ne dezvoltăm. Să nu avem energie ieftină pe aici, gaz ieftin pe aici. Să nu fim independenţi. Să nu furnizăm aceste lucruri celor din jurul nostru (Moldova, Ucraina). Să stăm în noroi şi mocirlă”, adaugă acesta.

Taxe locale 2025. La cât a ajuns impozitul pentru un apartament cu 2 camere lângă Bucureşti

Cu cât va crește factura la electricitate prin taxa de stâlp

El arată că presiunea indusă de această nouă obligație de plată va genera o scumpire a electricității cu circa 2-3% pentru consumatorul final.

”De exemplu, în domeniul energiei, această nouă taxă va pune presiune pe costuri, care vor fi transferate la consumatorul final, în factura la electricitate”, a spus Gheorghe Ialomițianu la România Tv.

Domeniul de aplicare al taxei va fi extrem de vast, fiind vorba de toate activele pentru care nu se achită împozit pe clădiri. La finalul ședinței de guvern în care a fost adoptată ”ordonanța trenuleț”, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a spus că ”a solicitat în mod expres ca termenul de elaborare a normelor să fie de 90 de zile”, timp în car vor fi consultate toate industriile afectate de acest nou impozit.

”Vom analiza inclusiv detaliile legate de impactul pe fiecare domeniu în parte, începând de la drumuri, începând cu platformele, infrastructura pentru energie electrică, infrastructura de comunicații. Este un domeniu foarte complex”, a mai spus Barna.

”Sper ca solariile sau alte active importante din domeniul agricol să nu fie trecute pe lista de taxare, așa încât să fie cât mai puține costuri care să fie suportate de consumatori”, a mai spus Gheoghe Ialomitianu.

În opinia sa, ”taxa pe stâlp” ar putea aduce la buget, în decursul unui an, 2-3 miliarde de lei din cele 7 pe care statul speră să le colecteze prin noile măsuri anunțate.

Ce prevede ordonanța trenuleț

Potrivit OUG 156/2024, „Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.

În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/folosință cu titlu gratuit/închiriere”.

Ordonanța mai prevede că impozitul pe construcții se plătește ”în două rate egale până la datele de 30 iunie, respectiv 31 octombrie inclusiv”.

„Taxa pe stâlp” a fost introdusă în premieră de guvernul condus de Victor Ponta. Procentul acesteia a fost inițial de 1,5% din valoarea activelor. În 2014, taxa a adus la buget 1,5 miliarde de lei. În 2015, nivelul taxei a scăzut la 1%.

Lista de active pentru care companiile au achitat taxa se regăsește în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe din HG 2139/2004 și cuprinde, între altele: clădiri industriale, construcții ușoare cu structuri metalice, centrale hidroelectrice, centrale termoeletrice și nuclearo-electrice, sonde de țiței, gaze, sare și platforme marine de foraj, turnuri de extracție minieră, puțuri de mină, construcții miniere etc.