Anunţul BNR despre banii românilor. Ce se întâmplă cu economiile în valută, bijuteriile de la sipetul bunicii şi creditele în lei

Curs BNR, 8 ianuarie 2025. Leul românesc a câştigat mai mult de trei bani în raport cu francul elveţian, astfel că francul elveţian a ajuns să fie cotat la 5,2862 lei româneşti, cel mai scăzut nivel înregistrat în acest an.

Anunțul făcut de BNR pentru 2025. Românii trebuie să știe, Mugur Isărescu a luat decizia

Leul românesc a mai câştigat aproape doi bani în raport cu dolarul american, cotat la 4,8217 lei româneşti, şi a câştigat teren şi în raport cu moneda unică euro, cotată la 4,9738 lei româneşti, dar a pierdut teren în raport cu lira sterlină, cotată la 6,0012 lei româneşti.

Preţul pentru un gram de aur a scăzut cu mai mult de 1,5 lei, astfel că gramul de aur a ajuns să fie cotat la 411,4200 lei.

Alte articole

Trei bănci mari vor dispărea din România. Ce se întâmplă cu banii românilor care le-au fost clienţi

Curs BNR 3 ianuarie 2025. Cu cât s-a devalorizat leul românesc în raport cu principalele valute. Indicele ROBOR a stagnat

Indicele ROBOR la 3 luni scade, anunţă BNR

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut de la 5,92%, la 5,91%. Indicele ROBOR la 3 luni este cel în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei. Indicele ROBOR la 6 luni a stagnat la 5,97%.

Citește și Mugur Isărescu, anunţ despre banii şi facturile românilor. Ce spune BNR despre credite

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

IRCC va fi 5.66% în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 martie 2025. Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) a scăzut de la 5,86%.

IRCC este calculat în funcție de dobânda medie la care se împrumută băncile între ele și este aplicat cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință. Indicele este stabilit zilnic de BNR, ca medie aritmetică a cotațiilor folosite de zece bănci selectate de Banca Națională.

România ar putea avea o creștere economică de 1% în 2024, conform noilor prognoze ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Practic, estimarea a fost redusă de la 2,5% când anticipa în vară.

În ceea ce privește anul viitor, instituția se așteaptă la 2,5%, PIB-ul nominal urmând a urca la 1.912 miliarde lei. De precizat că pe aceste prognoze se realizează bugetul de Stat și rectificările. Având în vedere că documentul s-a publicat în decembrie, aceste cifre vor fi folosite de Ministerul de Finanțe la realizarea bugetului de Stat pe 2025.

În ceea ce privește deficitul comercial, CNSP estimează o creștere de la 33,4 miliarde euro în 2024, la 35,9 miliarde euro în 2025.

Inflația pentru anul următor este estimată la 3,8% la finalul anului, ușor peste prognoza BNR de 3,5% cu un interval de incertitudine de +/-2,3 puncte procentuale.

De precizat că pentru finalul anului 2024, CNSP estimează 5%, iar BNR: 4,9%. În noiembrie, conform datelor INS, s-a ridicat la 5,11%.

Cursul de schimb mediu estimat de autorități pentru 2025 este de 5,01 lei/euro.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) prognozează pentru 2025 un număr mediu de salariați de 5,475 milioane, în creștere de la 5,412 milioane în 2024, în timp ce câștigul salarial mediu net ar urca la 5.355 lei/lună (de la 5.047 lei).

Deteriorarea continuă a situației fiscale în contextul creșterii randamentelor obligațiunilor globale este considerat cel mai mare risc pentru Români în 2025, conform unei analize iBanFirst. Analiștii consideră că dolarul se va îndrepta către 5 lei, de la 4,73 lei în prezent, în condițiile unor randamente scăzute pe piața investițiilor și a unei inflații persistente. În schimm cursul de schimb euro-leu este așteptat să rămână stabil în 2025, fiind susținut de intervențiile BNR.   Se estimează că perechea EUR/USD va atinge un minim de 1,0350 la începutul anului 2025, urmând să se stabilizeze între 1,05 și 1,10 pentru restul anului.

Ce măsuri fiscale sunt așteptate în cursul anului 2025

Guvernul și-a asumat la Bruxelles, prin Planul Bugetar Structural Național pe Termen Mediu creșterea veniturilor cu 1,1% din PIB în 2025.

Astfel, conform acelui document, în primul trimestru al anului ar urma să se adopte o modificare legislativă prin care facilitățile din construcții să se elimine treptat. Acum angajații din acel sector sunt scutiți de impozit pe venit. Facilitate similară este și în zona agriculturii și industriei alimentare, dar în acel plan nu se menționează aceste sectoare.

De asemenea, până la finalul anului 2025 o să apară e-Proprietatea care înseamnă, în principiu, majorarea impozitelor pe proprietate, lucru ce ar urma să intre în vigoare din 2026.

O altă măsură, care nu are momentan un termen, încă sunt discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, este legată de scăderea pragului la microîntreprinderi. Autoritățile române consideră că jalonul a fost îndeplinit.

Numărul firmelor plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor a scăzut cu 17% de la începutul anului, conform datelor ANAF, ajungând la 409.381.

La finalul anului trecut era de 495.448, iar în 2022 se ridica la 912.875.

România și-a asumat în PNRR o „diminuare graduală a numărului de contribuabili care beneficiază de acest regim fiscal, după cum urmeaza: scădere de 15% în primul an, scădere de 33% în anul 2, scăderea cu 33% în anul 3”.

Astfel, în primul an (2023), scăderea a fost de 45,7%, iar în acest an (2024) de 17%, dar este vorba despre datele la jumătatea anului.

Noile majorări de impozite și taxe urmează a fi adoptate de Guvern după primul trimestru din 2025, acum fiind așteptate propunerile Băncii Mondiale.

Scenariile de reformă fiscală elaborate de Banca Mondială vor avea în vedere:

actualizarea regulilor de impunere/ bazei de impozitare/ sistemului de facilități fiscale pentru impozitul pe profit;
în domeniul impozitului pe veniturile obținute de persoanele fizice și contribuțiile sociale obligatorii, va fi avută în vedere:

• revizuirea/ajustarea sistemului deducerilor personale specifice impozitului pe venit pentru perioada de prognoză 2025-2031;
• revizuirea/actualizarea sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale acordate la plata impozitului pe venit;
• –revizuirea/reevaluarea reglementărilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, precum și revizuirea facilităților fiscale/excepțiilor/regulilor specifice în cazul contribuțiilor sociale obligatorii;
• revizuirea/actualizarea prevederilor legale din domeniul TVA
  revizuirea/actualizarea prevederilor privind sistemul de accizare pentru a asigura punerea acestuia în acord cu obiectivele stabilite potrivit jalonului 207 din PNRR;
  revizuirea mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri, operaționalizarea în cadrul MF a structurii de specialitate dedicate implementării modelului de evaluare specific pentru impozitarea proprietăților imobiliare, precum și dezvoltarea și operaționalizarea Sistemului informatic pentru evaluarea proprietăților care fac obiectul impozitării proprietății.