Economistul Radu Georgescu, fost director financiar de bancă, a realizat o analiză care dezvăluie dimensiunea poverii fiscale suportate de cetățeni. Potrivit acestuia, statul preia aproximativ 50% din veniturile salariale ale populației prin taxe și impozite directe, iar alte 20% sunt colectate sub alte forme. Astfel, oamenii ajung să cedeze statului până la 70% din câștigurile lor. În timp ce populația și întreprinderile mici și mijlocii nu au resurse pentru a influența politicile fiscale, companiile mari beneficiază de un tratament favorabil datorită capacității lor de a exercita un lobby eficient.
Într-o postare publicată pe Facebook, Radu Georgescu explică istoria și evoluția taxelor.
„Este foarte interesant cum au apărut taxele pe planeta Pământ. Până în anul 1850 nu există nicio taxa sau impozit pe muncă sau veniturile oamenilor. Singura taxă se plătea către rege. Dacă aveai un teren pe care îl cultivai. Real estate (imobiliare) vine de la „royal estate” adică teren regal”, îşi începe acesta postarea.
Georgescu a detaliat cum au fost introduse treptat impozitele și alte forme de taxare.
„Prima invenție a statului: impozitul pe venit. În 1850 Maria Britanie avea nevoie de bani pentru a-și finanța războaiele de cucerire. Ministrul de Finanțe a inventat o taxa pe veniturile oamenilor. A numit-o Impozit pe Venit. În mod logic, oamenii s-au revoltat. Au urmat 10 ani de revolte populare. În România, taxele salariale reprezintă 42% din venituri. A doua invenție a statului: TVA. În 1950, Franța avea un deficit bugetar foarte mare. Ministrul de Finanțe din Franța a inventat o taxa care se ia după ce venitul a fost deja impozitat. A numit-o TVA. Wow. Stai un pic. Statul îți ia impozit pe venit. Iar din venitul net începi să plătești o altă taxă? Când au văzut această taxa, americanii au spus că TVA-ul este o taxa stupidă. Americanii nu au TVA. În România taxele pe consum ( TVA, accize) sunt în jur de 25%”, a mai scris el.
Citeşte şi: Ai cont şi card la Banca Transilvania? Schimbări importante pentru toţi clienţii în 2025
În continuare, economistul a adus în discuție taxele pe bunuri deținute, considerându-le o povară suplimentară.
„A treia invenție a statului: Taxele pe clădire, terenuri și mașini. Dacă îți cumperi o casă, teren, mașină, statul vine și îți ia alte taxe. Wow. Stai un pic. Statul îți ia impozit pe venit. Din venitul net plătești o altă taxa, TVA, atunci când cumperi bunuri. Și statul vine și îți ia alte taxe după ce ai cumpărat bunurile?”, adaugă expertul.
Problema inechității fiscale este un alt punct de interes evidențiat de Radu Georgescu.
„Partea haioasă este că aceste reguli nu se aplică pentru toată lumea. Pe mine mă amuză foarte tare discuțiile despre „ taxa pe stâlp”. Acum 3 zile s-au crescut taxele pentru peste 2 milioane de oameni și pentru peste 700.000 de companii. Dar cel mai mult se vorbește despte „taxa pe stâlp”. Acest lucru se întâmplă deoarece această taxa impacteaza cel mai mult marile firme din energie și telecomunicații. Iar aceste firme au puterea financiară pentru a face lobby fiscal. O putere financiară infinit mai mare decât cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii”, susține el.
În concluzie, Georgescu subliniază efectele dezechilibrate ale sistemului fiscal.
„Pe scurt: „Taxa pe stâlp” este o taxă pe activele firmelor din energie și telecom ( schele petroliere, stâlpi cu antene de telecomunicații etc). Este exact aceeași taxă pe care o plătim toți oamenii și toate firmele pentru apartamente, clădiri, terenuri și mașini. Partea și mai haioasă este că aceste firme mari nu fac lobby fiscal și pentru reducerea taxelor pentru cei 2 milioane de oameni și 700.000 de companii. Nu sunt interesate de acest subiect. Motivul este simplu. Aceste firme nu plătesc taxele mărite pentru angajați. Și nu plătesc nici impozit pe dividende în România deoarece Codul Fiscal spune că firmele străine nu plătesc impozit pe dividende în România. Pam Pam. Acum ați înțeles cum funcționează sistemul fiscal?”, explică acesta, înainte de a adresa o întrebare legată de moralitatea sistemului.
„Este moral că statul să ia 70% din veniturile lunare ale celor care nu au puterea financiară să facă lobby fiscal?”, încheie finanţistul.