Aproximativ 4.000.000 de pensii au fost majorate, cu sume cuprinse între 1 leu și 12.000 de lei. Schimbările aduse sunt menite să asigure un tratament mai echitabil pentru pensionari, atât din țara, cât și pentru cei care au lucrat în străinătate.
Un punct central al reformei este Ordinul nr. 1.762 din 13 decembrie 2024, care modifică metodologia de calcul al pensiilor și introduce noi reguli pentru românii cu rezidență într-un alt stat. Ordinul, semnat de Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice, stabilește că cererile de pensie pentru aceste persoane trebuie depuse la instituția de asigurări sociale din statul de ședere permanentă.
„În aplicarea instrumentelor juridice menționate la alin. (4) și a prevederilor art. 89 alin. (4) și ale art. 5 alin. (3) din Legea nr. 360/2023, în cazul persoanelor având locul de ședere permanentă pe teritoriul altui stat, cererea de acordare a prestațiilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale competentă din statul de ședere permanentă. În acest caz, cererea va fi instrumentată de casa teritorială de pensii desemnată prin ordin al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice drept pol de competență”, precizează documentul, potrivit Newsweek.
Noi reguli pentru pensia de urmaș
Reforma include modificări și pentru pensiile de urmaș. Pentru persoanele care au primit pensii atât din România, cât și din străinătate, pensia de urmaș va fi calculată în funcție de cuantumul mai avantajos dintre pensia comunitară națională și pensia pro-rata. Această măsură asigură o valoare mai mare pentru urmașii celor care au contribuit la sisteme de asigurări sociale din mai multe țări.
Formula de calcul pentru pensia comunitară
Ordinul introduce o nouă formulă pentru calculul pensiei comunitare, folosind metoda totalizare-proratizare. Metodologia implică:
– Totalizarea perioadelor de asigurare realizate în mai multe țări, în baza legislațiilor aplicabile.
– Proratizarea cuantumului pensiei, majorând numărul total de puncte corespunzător pensiei proratizate cu punctele aferente perioadelor de asigurare voluntare, dacă este cazul.
Un exemplu oferit de Comisia Europeană explică modul de aplicare: o persoană care a lucrat 4 ani în Germania și 32 de ani în Portugalia nu ar fi beneficiat de pensie în Germania, unde pragul minim este de 5 ani. Totuși, datorită noilor reguli, Germania recunoaște anii lucrați în Portugalia și acordă pensie corespunzătoare perioadei de 4 ani.
Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice, a detaliat modul în care se aplică aceste reglementări: „Persoanele primesc pensie proporțional cu perioada în care au lucrat în fiecare țară. Practic, se face o totalizare a stagiului de cotizare din țarile unde au lucrat, urmând ca pensia să fie stabilită de fiecare stat în parte”, a declarat acesta într-o emisiune la Pro TV.
Pentru cei 4.000.000 de români care trăiesc în Occident, din care 1.000.000 în Italia și 1.000.000 în Spania, aceste schimbări aduc o mai mare claritate și echitate în procesul de acordare a pensiilor. Noile reglementări simplifică accesul la drepturile de pensie și asigură recunoașterea contribuțiilor realizate în străinătate.