UPDATE. Procurorul de caz din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a dispus, miercuri, punerea în mișcare a acțiunii penale față de Ion Iliescu și Petre Roman, sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității.
„În continuarea comunicatului de presă de data de 25 aprilie 2024 și a comunicatului de presă din data de 26 aprilie 2024, informăm că, în cauza denumită generic ”Mineriada din 13-15 iunie 1990”, procurorul de caz din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus în cursul zilei de astăzi punerea în mișcare a acțiunii penale față de 2 inculpați sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecți pasivi secundari), lit. f) (2 subiecți pasivi secundari), lit. g) (1311 subiecți pasivi secundari ), lit. j) (1211 subiecți pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal:
– Iliescu Ion, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;
– Roman Petre, la data faptelor, prim-ministru al Guvernului provizoriu al României”, se arată în comunicat al PICCJ.
Potrivit sursei citate, în luna iunie 1990, persoane cu funcție de decizie în statul român la acel moment au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2 persoane, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane.
Parchetul arată, de asemenea, că începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din Capitală a avut loc o manifestație ce s-a desfășurat pe durata mai multor săptămâni, respectiv până la data de 13 iunie 1990.
Aceasta aavea – spun procurorii – „caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și alte forme de protest, ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de revendicări de sorginte democratică”.
„În acest context, Iliescu Ion, Roman Petre şi alte persoane din conducerea statului sau a Frontului Salvării Naţionale au lansat un atac împotriva manifestanților aflați fizic în Piața Universității, care reprezenta în fapt un pretext menit să mascheze acțiunea represivă împotriva persoanelor care au participat anterior la aceste manifestații, în special liderii de opinie, precum și împotriva oricărei persoane care manifesta sau erau susceptibili de a manifesta o formă de opoziție, în special studenţi, intelectuali sau persoane care exprimau apropierea de valorile occidentale.
Având în vedere amploarea atacului, punerea în aplicare a acestuia a necesitat angrenarea unui număr foarte mare de persoane. În acest sens, persoane din conducerea statului ar fi constituit, potrivit probelor administrate, un grup criminal de tip sistemic, eterogen, de natură politică, administrativă, militară și civilă, înlăuntrul căruia a fost implicat un număr mare de persoane, cu o contribuție de natură și conținut diferite la fapte produse la o scară impresionantă. În tabloul infracțional, persoanele care au efectuat în mod fizic actele de natură criminală au ocupat o poziție inferioară în ierarhia grupului, însă conceperea și orchestrarea comiterii infracțiunilor a revenit conducerii politice a statului român de la acel moment, prin persoanele menționate.
Din actele administrate de procurori a rezultat conivența la nivelul planificării și orchestrării planului infracțional, iar modalitatea prin care au ales să o pună în aplicare a fost prin intermediul altor persoane, neparticipante la înțelegere.
Petre Roman este urmărit penal în Dosarul Mineriadei alături de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma şi generalii Vasile Dobrinoiu şi Petre Petre.
UPDATE: Procurorii vor merge miercuri acasă la Ion Iliescu pentru a-l audia în dosarul Mineriadei, privind faptele din iunie 1990 şi a-l anunţa că s-a reînceput urmărirea penală. Fostul preşedinte a fost acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.
La ora 14.00, procurorii Parchetului General s-au dus la Ion Iliescu acasă doar ca să îi spună că e inculpat. Au plecat la scurt timp, pentru că fostul președinte nu a vrut să dea declarații.
Întrebat de ce Ion Iliescu a refuzat și de această dată să fie audiat și de ce s-a prevalat de dreptul la tăcere, avocatul acestuia a declarat că e o „strategie de apărare”.
”Această în învinuire este profund nedreaptă şi am să vă expun de ce. Ce interes aveam eu, mai mult decât atât, cum aş fi putut eu, profesor, cercetător, trecut prin baricada de la Inter, unde au fost 39 de tineri camarazi de-ai mei ucişi de gloanţele trase la ordinul lui Ceauşescu. Angajez România pe drumul spre Uniunea Europeană, spre NATO. Această angajare am făcut-o, ca să spun aşa categoric şi fără niciun fel de îndoială şi ezitare. Deci cum aş fi putut eu, ce interes aveam ca să organizez, să fac un complot, o represiune împotriva cui? Împotriva unor oameni care, constatarea evidentă este că de două luni blocau traficul în Piaţa Universităţii, dar, încă o dată, eu eram cel venit de pe baricadele libertăţii şi democraţiei”, a afirmat Petre Roman.
Întrebat dacă a fost cooptat de preşedintele de atunci Ion Iliescu în acest plan, fostul premier a răspuns: ”Nu există niciun asemenea plan în care eu să fi fost prezent, niciun fel”.
Petre Roman a prezentat şi contextul în care au avut loc acele evenimente. ”Eram după alegerile libere, câştigasem alegerile cu 67%. Anunţasem programul de reformă pentru a crea în România o democraţie liberală cu o economie de piaţă. Eram deja angajat pe drumul ăsta şi, mai mult decât atâta, ca dovadă evidentă că aşa stau lucrurile este că la două săptămâni, nu mai mult, la două săptămâni după aceste evenimente, am fost votat în Parlamentul României pentru funcţia de prim-ministru fără vreun vot împotrivă. Erau în Parlamentul României toate partidele istorice. Nu a fost niciun vot împotriva mea şi asta la două săptămâni. Asta-i dovadă mai mult decât evidentă că eu reprezentam în acel moment speranţa reală a reformei”, a transmis Petre Roman.
El a mai adăugat că nu există nicio dovadă că ar fi fost implicat în aducerea minerilor.
”Nu există nicio dovadă că aş fi fost eu angajat în aducerea minerilor şi s-a întâmplat ceea ce ştiţi foarte bine şi am declarat în 16 iunie. Am făcut o conferinţă de presă şi am spus: ceea s-a întâmplat acolo a fost cu implicarea evidentă a oamenilor fostei Securităţi. Atunci am spus pe 16 iunie, chestia asta m-a costat, pentru că după puciul de la Moscova, guvernul Roman a dat cea mai categorică poziţie împotriva puciului şi la scurt timp după aceea au mai adus 10.000 de mineri şi printr-o lovitură de stat, ce au făcut? Au dat jos guvernul Roman. Eu pot să vă spun că n-am avut niciun fel de legătură cu această învinuire, că este profund nedreaptă”, a mai afirmat Petre Roman în faţa Parchetului General.
”În luna iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în statul român la acel moment, printre care Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutaţi de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau – printre care Măgureanu Virgil – directorul SRI, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”, arată procurorii în rechizitoriu.
Petre Roman, în calitate de fost prim-ministru în perioada 26 decembrie 1989 – 26 septembrie 1991, este cercetat pentru infracţiuni contra umanităţii ”în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, care fac obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare.