Banca Mondială estimează o creştere economică de 2,1% în România, în 2025, după 1,3% prognozat pentru 2024, subliniind că, în pofida intrărilor de fonduri UE, măsurile de consolidare fiscală anunţate recent au dus la revizuirea în sens negativ a perspectivelor României fată de prognoza din iunie 2024, potrivit unui raport publicat de BM, citat de Ziarul Financiar.
În raportul din iunie 2024, BM prognoza o creştere PIB de 3,8% în 2025. Pentru 2026, Banca estimează acum o creştere economică de 2,6%.
La nivelul Europei Centrale, regiune din care fac parte Bulgaria, Ungaria, Polonia şi România, Banca Mondială estimează accelerarea creşterii la 2,8% în 2025 şi 3% în 2026, sustinută de cererea robustă.
Investitiile, în special în Polonia şi România, ar urma să crească, pe fondul reformelor structurale şi a fondurilor europene întârziate. Pentru cele două tări, Comisia Europeană a deblocat 19% şi, respectiv, 33% din sumele disponibile prin Fondul de Redresare şi Rezilienţă, circa 13% din obiective fiind îndeplinite şi evaluate pozitiv, se precizează în raport.
Tanczos Barna: Astăzi s-a împrumutat Ministerul Finanţelor la o dobândă de 7,9%. Dobânzile sunt foarte mari/ Noi putem să reducem costul dobânzilor doar dacă arătăm predictibilitate, credibilitate şi ne ţinem de cuvânt
Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a dezvăluit că România se împrumută de pe pieţele internaţionale la dobânzi foarte mari, adăugând că acestea pot scădea dacă guvernanţii vor da dovadă de predictibilitate şi credibilitate. ”Este primul an în care trebuie să revenim pe o traiectorie de predictibilitate şi să ne îndreptăm către deficitul de 3% în cei 7 ani, pe care şi l-a asumat România”, a afirmat el.
ULTIMĂ ORĂ! Poșta Română organizează un program de plecări voluntare
”Astăzi s-a împrumutat Ministerul Finanţelor la o dobândă de 7,9%. Dobânzile sunt foarte mari tocmai din cauza acestei expuneri ridicate. În 2024, România s-a împrumutat pe pieţele internaţionale şi naţionale cu suma de 250 de miliarde de lei. Planul pentru 2025 este de 231 de miliarde. Noi putem să reducem costul dobânzilor doar dacă arătăm predictibilitate, credibilitate şi ne ţinem de cuvânt. Pentru că aceasta este prima întrebare a investitorilor externi care împrumută România, dacă clasa politică înţelege în ce situaţie se află această ţară. Asta este prima întrebare: dacă decidenţii din Guvern înţeleg cât de gravă sau mai puţin gravă este situaţia în care se află România. Şi eu sunt ferm convins că acest Guvern în sfârşit a înţeles. Este primul an în care trebuie să revenim pe o traiectorie de predictibilitate şi să ne îndreptăm către deficitul de 3% în cei 7 ani, pe care şi l-a asumat România, dar oricum este o asumare a noastră, şi sunt convins că atât miniştrii, cât şi domnul prim-ministru înţeleg că este un an în care nu orgoliile contează, cine cât primeşte, cum primeşte, ci o muncă în echipă de încadrare a întregului buget în acest deficit de 7% şi de realizare a investiţiilor, în primul rând, din fonduri europene”, a declarat Tanczos Barna, joi, la Europa FM.
El a precizat că România va dispune în acest an, per total, din fonduri europene şi naţionale, PNRR, agricultură, autostrăzi de peste 140 de miliarde de euro pentru investiţii.
”Este 7% din PIB, am putea spune, dar calculele economice nu se spun aşa neapărat, dar am putea spune că deficitul este egal, ca procent, cu procentul investiţiilor în bugetul pe 2025. Dar ideea este că avem nevoie de stabilitate, avem nevoie de muncă asiduă pe partea de absorbţie de fonduri europene, pentru că ele sunt cele mai ieftine fonduri pentru investiţii (…), iar fondurile naţionale trebuie cheltuite cu chibzuinţă, să nu risipim aceşti bani foarte, foarte greu obţinuţi”, a conchis ministrul Finanţelor.