Angajații AMEPIP primesc un spor de 50% față de salariul normal, dar și un spor pentru „condiții vătămătoare”, acordat la solicitarea fostului președinte al instituției, Mihai Precup. Acest spor, conform legii, poate ajunge până la 15% din salariul de bază, însă instituția nu a clarificat ce condiții specifice justifică această plată suplimentară.
În medie, un angajat pe un post de execuție la AMEPIP câștigă aproximativ 13.000 lei pe lună, în timp ce șefii instituției au încasat peste 20.000 lei lunar, potrivit Economedia. Deși agenția nu este complet operațională și nu și-a îndeplinit integral activitățile prevăzute, angajații săi beneficiază de venituri considerabile.
De la înființare, AMEPIP a fost marcată de controverse legate de conducere. Cei trei directori numiți inițial nu aveau experiența necesară, iar unul dintre ei era suspectat de incompatibilitate și conflict de interese. Acuzațiile au vizat faptul că acesta ar fi influențat alegerea comisiei care ulterior l-a numit în funcție. Toți cei trei directori și-au dat demisia, iar în prezent, instituția este condusă interimar de Corina Crețu, fost comisar european, până la finalizarea procesului de selecție pentru o nouă conducere.
AMEPIP, care are momentan doar câteva zeci de angajați, majoritatea detașați, a început deja să colecteze fonduri de la companiile de stat pe care ar trebui să le monitorizeze. Bugetul instituției pentru 2024 depășește 105 milioane de lei, proveniți dintr-un tarif de monitorizare de 0,09% aplicat veniturilor totale ale întreprinderilor publice.
Totuși, nu este clar cum vor fi cheltuite aceste sume considerabile. Mai mult, AMEPIP poate colecta fonduri chiar și de la companii de stat care înregistrează pierderi, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența și corectitudinea gestionării financiare.
Deși agenția are ca scop monitorizarea performanțelor întreprinderilor publice, aceasta nu dispune de propriii indicatori de performanță, ceea ce subminează rolul său declarat.
Înființarea AMEPIP reprezintă una dintre reformele asumate de România în cadrul PNRR. Cu toate acestea, această reformă este considerată neîndeplinită de către Comisia Europeană și blochează cererea de plată numărul 3, în valoare de 2 miliarde de euro.
AMEPIP, al cărei sediu se află în zona Universitate din București, continuă să funcționeze într-un cadru incomplet, fără o schemă de personal stabilă sau o activitate integral realizată.