Cum a reușit să scape OTP Bank cu o amendă de 500.000 de lei pentru o fraudă de peste 11 milioane euro

Cum a reușit să scape OTP Bank cu o amendă de 500.000 de lei pentru o fraudă de peste 11 milioane euro. A fost înregistrată o premieră în justiția din România. Este prima dată când judecătorii au admis că p bancă din țara noastră a comis fapte penale ca persoană juridică, dar și prin angajații săi.

Cum a reușit să scape OTP Bank cu o amendă de 500.000 de lei pentru o fraudă de peste 11 milioane euro. Informații incredibile din dosar

Jurnaliștii de la Gândul.ro, au făcut publice informații incredibile din mega-dosarul „OTP Bank-Ladin-Paxum”, unde Curtea de Apel București (CAB) a confirmat ordonanța de clasare a procurorului DIICOT prin care s-a stabilit că nu poate sancționa de două ori aceeași „persoană” pentru aceeași faptă.

Procurorii DIICOT i-au luat la întrebări pe funcționarii și pe persoana juridică „OTP Bank”, numai că s-a „lovit” de un principiu universal al dreptului, „ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi condamnată de două ori pentru aceeași faptă.

Potrivit unor surse judiciare citate de Gândul.ro, în mod normal, probele existente față de „persoana juridică OTP Bank” și față de angajații acesteia permiteau „cu lejeritate” trimiterea în judecată.

Alte articole

Andrew Tate rămâne în arest la domiciliu, în dosarul care vizează exploatarea sexuală a 34 de femei

Răsturnare de situație în cazul fraților Tate. Curtea de Apel București retrimite dosarul la DIICOT

În acest dosar au fost descoperite mii de litigii, multe clasificate eronat cu risc scăzut, împrumuturi externalizate în condiții ilegale și provizioane subdimensionate pentru credite de zeci de milioane de euro, plus încasarea de comisioane și dobânzi cu încălcarea legislației.
Gruparea infracțională avea drept scop, încă din luna august 2021, să obțină prin mijloace frauduloase banii disponibili aflați în conturile companiei offshore PAXUM Inc. deschise la OTP BANK – Sucursala Buzești, București.

Citește și Anunţul momentului pentru foştii clienţi OTP Bank. Când vor avea acces la produsele şi serviciile Băncii Transilvania

Procurorul DIICOT nu a putut omite principiile universale și nu a putut trece peste legile europene/interne existente, după ce a constatat că – pentru faptele descoperite pe parcursul anchetei DIICOT – banca fusese deja sancționată de către Banca Națională a României.

Astfel, la finalul anului 2024, DIICOT a clasat faptele de abuz în serviciu pentru care a declanșat urmărirea penală față de OTP Bank și angajații acesteia, după ce banca – fără a face măcar minime verificări – a aprobat retragerea unor sume foarte mari de bani de către Raisa Ladin, mama lui Corneliu Ladin, furnizor de echipamente pentru evenimente private și cele mai mari festivaluri din România, în numele unei companii off-shore – Paxum Inc Belize.

Acuzații grave la OTP Bank: „Constituire a unui grup infracțional organizat”

În luna martie a anului 2024 DIICOT a emis ordonanța prin care a clasat dosarul „OTP Bank – Ladin -Paxum”. În luna octombrie, Curtea de Apel București a confirmat, definitiv, această ordonanță, prin respingerea unei acțiuni a părților.

Potrivit informațiilor obținute de Gândul, OTP Bank și angajații săi sunt exonerați – prin ordonanța DIICOT – de tragerea la răspundere penală, fiindcă BNR stabilise deja o sancțiune obligatorie față de bancă, cu o amendă de 500.000 de lei și măsuri severe pe linia procedurilor interne efectuate de angajații săi.

Mulți angajați ai băncii și banca OTP au fost puși sub urmărire penală pentru „constituire a unui grup infracțional organizat”, „complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave” și „abuz în serviciu care a produs consecințe deosebit de grave”.

În acest dosar se arată că „în ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, partea civilă PAXUM INC Belize susține că potrivit art. 13 alin. 1 lit. b. pct. 1, entităţile raportoare, între care se includ şi băncile, au obligaţia de a aplica măsuri de cunoaştere a clientelei la efectuarea oricărei tranzacţii care depăşeşte suma de 15.000 EUR, iar conform lit. e şi atunci când există îndoieli privind veridicitatea sau suficienţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client sau beneficiarul real”.

„Aşadar, faţă de valoarea sumelor transferate, faţă de refuzul procesării de către … a plăţii de aprox. 18 milioane lei către RAISA LADIN, faţă de faptul că mandatul acesteia încetase de drept, precum şi faptul că numitul … adusese la cunoştinţa Băncii, încă din anul 2019, calitatea sa de reprezentant legal al Paxum Inc, este evident că exista în sarcina OTP şi a angajaţilor acestora obligaţia de a aplica măsuri de cunoaştere a clientelei, iar prin neîndeplinirea, cu ştiinţă, a acestei obligaţii, au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu”, au mai arătat procurorii.

Potrivit procurorului DIICOT, se poate aprecia că angajarea răspunderii administrative prin aplicarea unei sancțiuni de către Banca Națională a României poate împiedica o nouă procedură de natură penală împotriva aceleiași persoane, pentru aceeași faptă, în baza principiului ne bis in idem”.

„Pentru activarea principiului ne bis in idem trebuie să se constate existența unei identități substanțiale între obligațiile legale prevăzute în Legea 129/2029 și normele bancare emise în aplicarea legii și cu care fac corp comun, reținute ca fiind nerespectate de către OTP Bank și funcționarii bancari, în cadrul urmăririi penale in rem care vizează infracțiunea de abuz în serviciu și obligațiile nerespectate, pentru care s-au aplicat sancțiunea administrative de care Banca Națională a României”, s-a mai arătat în ordonanța de clasare din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.

„Infracţiunea de abuz în serviciu care face obiectul urmăririi penale in rem vizează modalitatea defectuoasă în care persoana juridică OTP Bank și funcționarii bancari (prepuși ai băncii), nu au aplicat sau au aplicat necorespunzător, măsurile de cunoaştere a clientelei la actualizarea datelor și efectuarea tranzacţiilor derulate de Paxum Inc Belize, deși existau îndoieli privind veridicitatea sau suficienţa informaţiilor de identificare deja deţinute despre client sau beneficiarul real”, a mai arătat procurorul DIICOT.

Potrivit informațiilor obținute de Gândul în exclusivitate, au fost identificate încălcări flagrante ale legii la OTP Bank.

„Administratorul Paxum a depus la OTP Bank – în anul 2018 – documente legalizate, apostilate și traduse, datate septembrie 2018, iar în 2019 au fost depuse aceleași documente legalizate, apostilate, dar netraduse, din care rezultă încetarea calității de administrator în structura PAXUM Inc Belize a numitei LYUDMILA POSTOLNIKOVA, iar unitatea teritorială (Sucursala Buzești) a încărcat, în mod corect, în aplicațiile băncii aceste informații și documente,

Funcționarii OTP Bank din cadrul Direcției Operațiuni – Departamentul Administrare Conturi Persoane Juridice, respectiv… (ofițer de cont) și … (ofițer bancar senior) ar fi trebuit să constate, cu ocazia actualizării datelor clientului din septembrie 2021, că informațiile oferite cu privire la Paxum Inc Belize erau contradictorii.

Din actele de la dosar rezultă că informațiile erau arhivate în aplicația OTP Plus, în Arhiva MORE, dar și în corespondența internă purtată prin email, însă nu au fost accesate de funcționarii bancari cu atribuții pe fluxul de actualizare date, așa cum rezultă chiar din declarațiile funcționarilor bancari audiați.

Funcționarii bancari din cadrul Direcției Conformitate – Compartimentul KYC/AML/CFT, respectiv … (ofițer conformitate) și … (ofițer conformitate junior), având în vedere informațiile contradictorii și incomplete existente în bazele de date ale băncii, ar fi trebuit să identifice frauda în cadrul procesului de actualizare a datelor și stabilirea UBO (n.red. – proprietar beneficiar final, persoana fizică sau individul care deține în realitate și în final – direct sau indirect – sau controlează firma), în condițiile în care aveau ca atribuții «Verificarea completitudinii dosarelor și a informațiilor din sistemul informatic al băncii pentru clienții cu risc ML/FT mai ridicat…».

Având în vedere că înscrisurile legalizate prin certificatul notarial (Certificate of Notary) nr. … (apostilă autentică) folosite în procesul de actualizare a datelor clientului de către LADIN RAISA, poartă o altă dată a emiterii decât «23.09.2021», (respectiv sunt datate 2009-2017), decât cele prezentate ulterior de LADIN RAISA unității bancare (datate «23.09.2021»), funcționarii OTP Bank din cadrul Direcției Operațiuni- Departamentul Administrare Conturi Persoane Juridice, respectiv… (ofițer de cont) și …(ofițer bancar senior) ar fi trebuit să constate în septembrie 2021, că informațiile oferite în cadrul procedurii identificării clientului bancar și al stabilirii UBO sunt nereale și că există o neconcordanță vădită între înscrisurile apostilate și cele prezentate băncii.

Existența unor informații contradictorii între conținutul procurilor din 2015 (reală), 2017 (reală), 2019 (falsificate) în care se consemna că mandatul este gratuit, în timp ce contractul de mandat din 10.10.2015 (fals) stipula în favoarea mandatarei Ladin Raisa un onorariu de 35%, ar fi trebuit să conducă la ridicarea unor suspiciuni din perspectiva unui funcționar bancar diligent (profesionist în domeniul legislației spălării banilor), în cadrul procedurii identificării clientului bancar și al stabilirii UBO, dar și a avizării și procesării plăților dispuse din contul Paxum Inc în conturile mandatarei Ladin Raisa”, a mai precizat procurorul DIICOT.

OTP Bank avea posibilitatea și obligația – conform Legii 129/2019 și normelor interne – să ia măsuri suplimentare de cunoaștere a clientului Paxum Inc , inclusiv să refuze sa opereze instructiunile transmise de Client – Raisa Ladin – sau să sesizeze organele judiciare, independent de decizia ONPCSB de a suspenda sau nu tranzacțiile raportate ca suspecte. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă, după cum au descoperit procurorii DIICOT.

În astfel de condiții, DIICOT a precizat că „sancțiunea contravențională aplicată și-a atins nu doar funcția punitivă și disuasivă, dar și că instituția de credit a recunoscut existența unor încălcări ale legislației spălării banilor”.

Trebuie menționat și că Banca Transilvania (BT) a achiziționat OTP Bank România în luna iulie 2024. OTP Bank România va deveni „Banca Transilvania” în 28 februarie 2025.

Citește și Trei bănci mari vor dispărea din România. Ce se întâmplă cu banii românilor care le-au fost clienţi