Indemnizaţie creştere copil 2025: Cum se calculează, valoarea minimă și maximă

Indemnizație creștere copil 2025:  Numărul persoanelor care au beneficiat de indemnizaţie pentru creşterea copilului a fost, în luna decembrie 2024, de 154.389, în scădere cu 198 de beneficiari faţă de luna precedentă, când 154.587 de persoane au primit acest tip de beneficiu, conform datelor publicate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Indemnizaţiile pentru creşterea copilului plătite în luna decembrie a.c. au însumat 534,48 milioane de lei, în creştere cu 3,83 milioane de lei faţă de noiembrie 2024, când au fost plătite indemnizaţii în valoare de 530,65 milioane de lei.

Suma medie plătită în decembrie 2024 a fost de 3.461,96 lei, în creştere faţă de noiembrie (3.432,70 lei).

În luna decembrie, cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în Bucureşti, respectiv 19.468, precum şi în judeţele Cluj – 8.328, Timiş – 7.228, Iaşi – 7.064 şi Suceava – 6.322.

Numărul cel mai mic de beneficiari era în Tulcea – 950, Mehedinţi – 1.167, Covasna şi Brăila cu câte 1.324 de beneficiari.

Cea mai mare valoare medie plătită s-a înregistrat în Bucureşti (4.819,16 lei) şi în judeţele Cluj (4.299,25 lei), Ilfov (4.131,13 lei) şi Timiş (3.933,14 lei).

Actul normativ care reglementează, în prezent, concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.

Indemnizaţie creştere copil 2025: Beneficiari

Conform legislației în vigoare, pot beneficia de concediu și indemnizație lunară pentru creșterea copilului următoarele categorii de persoane:

• Oricare dintre părinții firești ai copilului/copiilor;
• Persoana care a adoptat copilul;
• Persoana căreia i s-a încredințat copilul în vederea adopției;
• Persoana care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgență;
• Asistentul maternal profesionist, numai pentru copiii săi naturali ori adoptați;
• Persoana care a fost numită tutore al copilului.

După modificări şi completări succesive, actul normativ menţionat, reglementează următoarele: părinţii care, în ultimii 2 ani, anteriori naşterii copilului au realizat timp de 12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal beneficiază de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copiilor, până împlinesc vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu dizabilităţi.

Indemnizaţia acordată este de 85% din media veniturilor nete lunare realizate din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, nu mai puţin de 2,5 ISR – Indicatorul Social de Referinţă (1.651 lei începând cu 1 martie 2024) şi nici mai mult de 8.500 lei.

Indemnizaţie de peste 5.500 de lei pentru naşterea copilului din 2025. Cea mai bună veste pentru mame

Concediul pentru creșterea copilului, precum și indemnizația lunară, se acordă până la împlinirea de doi ani, respectiv trei ani în cazul copiilor cu handicap.

Indemnizaţie creştere copil 2025: Cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului

Valoarea indemnizației lunare este de ”85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului”.

Cuantumul minim al indemnizației lunare ”nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință” (ISR). În acest sens, conform ultimelor reglementări, cuantumul minim este de 1.651 lei/lună.

Cuantumul maxim al indemnizației lunare pentru creșterea copilului, indiferent de veniturile realizate, nu poate depăși 8.500 de lei.

Totodată, pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere, cuantumul indemnizației lunare a fost majorat cu 50% din indemnizația cuvenită. Legea prevede că ”majorarea astfel calculată nu poate fi mai mică decât valoarea minimă a indemnizației pentru creșterea copilului”.

Alte situații în care persoanele pot beneficia de concediu și indemnizație

Conform cadrului legal în vigoare, cele 12 luni de activitate ”pot fi constituite integral și din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situații”:

• au beneficiat de indemnizație de șomaj, sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii;
• s-au aflat în evidența agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, respectiv a municipiului București, în vederea acordării indemnizației de șomaj;
• au beneficiat de concedii și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate;
• au beneficiat de concedii medicale și de indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale;
• au beneficiat de pensie de invaliditate;
• se află în perioada de întrerupere temporară a activității, din inițiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
• au beneficiat de concediu și indemnizație lunară pentru creșterea copilului;
• au beneficiat de concediu și indemnizație lunară pentru creșterea sau, după caz, pentru îngrijirea copilului cu handicap;
• au beneficiat de concediu fără plată pentru creșterea copilului;
• se află în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată și începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată;
• au însoțit soțul/soția trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;
• au efectuat sau efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, au fost concentrați, mobilizați sau în prizonierat;
• frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învățământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului „A doua șansă”, sau, după caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licență ori de master, precum și ale învățământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate în țară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educației Naționale;
• au calitatea de doctorand;
• se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ preuniversitar și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ preuniversitar, frecventate fără întrerupere;
• se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învățământului preuniversitar, organizat potrivit legii, și începerea învățământului universitar, cursuri de zi, în același an calendaristic;
• se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licență sau de diplomă, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ universitar, cursuri de zi, frecventate fără întrerupere;
• se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ universitar, la nivelul studiilor universitare de licență sau de master, precum și ale învățământului postuniversitar la nivel de masterat, cursuri de zi, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ universitar la nivelul studiilor universitare de licență sau de master, cursuri de zi, frecventate fără întrerupere;
• se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învățământ postuniversitar, cursuri de zi, și începerea, în același an calendaristic, a unei alte forme de învățământ postuniversitar, cursuri de zi, frecventate fără întrerupere;
• se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învățământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învățământului preuniversitar, universitar la nivelul studiilor universitare de licență sau de master și postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în șomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;
• au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare și perfecționare profesională din inițiativa angajatorului sau la care acesta și-a dat acordul;
• se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învățământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licență organizat în prima sesiune, și începerea primului rezidențiat după absolvire;
• au fost trimiși în misiune permanentă în străinătate;
• au beneficiat de indemnizația lunară prevăzută în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Dreptul la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului se acordă pe bază de cerere, căreia i se vor anexa copii după: actele de identitate ale părinților, certificatul de naștere al copilului, precum și alte acte care să ateste că solicitantul s-a aflat în una dintre situațiile enumerate mai sus. La depunerea cererii, solicitantul va trebui să prezinte actele și în original, pentru conformitate.

Pensia unui român care nu a muncit nicio zi i-a revoltat pe români. Ce indemnizație primește de la stat

Dosarul pentru obținerea dreptului la indemnizație de creștere copil trebuie depus în termen de cel mult 60 de zile lucrătoare de la data nașterii copilului ori în termen de minimum 42 de zile de la încetarea concediului de maternitate.

De asemenea, există situații în care persoanele care au dobândit dreptul la indemnizație, pot în continuare să obțină și alte venituri simultan cu aceasta, fără a pierde dreptul la ea.