ANAF schimbă regulile. Astfel, conform proiectului de ordin, se elimină obligativitatea debitorului de a depune diverse documente justificative cum ar fi situația financiară anuală, situația încasărilor și plăților pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de acordare a eșalonărilor la plată, precum și situația privind indicatorii orientativi.
Fiscul propune totodată modificarea procedurii de acordare a eșalonării la plată pentru contribuabilii care se află în procedura insolvenței și introduce un nou formular, ce privește acordul pentru analizarea ieșirii din procedura insolvenței.
După cum precizează nota de fundamentare, proiectul modifică Anexa nr. 1 ”Conţinutul cererii de acordare a eşalonării la plată şi documentele justificative anexate acesteia” şi Anexa nr. 2 ”Procedura de aplicare a acordării eşalonării la plată de către organul fiscal central”, aprobate prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 90/2016, reglementând următoarele aspecte:
1. actualizarea și imbunătățirea modelului cererii de acordare a eșalonării la plată;
2. revizuirea documentelor justificative care se anexează acestei cereri, în sensul diminuării documentelor ce se depun de către contribuabili, astfel încât comunicarea solicitării de acordare a eșalonării la plată, prin mijloace electronice de transmitere la distanță (SPV), să se realizeze mai facil;
3. actualizarea procedurii de acordare a înlesnirilor la plată, prin:
– stabilirea competenței de acordare a înlesnirilor la plată în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere, respectiv în sarcina organelor fiscale care administrează obligațiile fiscale datorate de acestea;
ANAF introduce un formular valabil pentru toți românii. În ce condiții trebuie completat
– eliminarea obligativității debitorului de a depune anumite documente, cum ar fi: situația financiară anuală, situația încasărilor și plăților pe ultimele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de acordare a eșalonărilor la plată, precum și situația privind indicatorii orientativi și alte informații.
– menținerea competenței organelor fiscale din subordinea A.N.A.F. de a acorda înlesniri la plată pentru creanţele vamale stabilite de către organele vamale prin decizii de regularizare a situaţiei și transmise spre recuperare prin executare silită organelor fiscale;
– prevederi privind acordarea eșalonării la plată în cazul debitorilor care constituie garanții într-un cuantum mai mic sau mai mare de 50% față de cuantumul obligațiilor fiscale restante ce fac obiectul înlenirilor la plată;
– prevederi privind reducererea numărului de cereri de modificare a eșalonării la plată și de menținere a valabilității eșalonării la plată, de la două cereri la o singură cerere;
– abrogarea prevederilor referitoare la aprobarea unei alte perioade de eșalonare la plată în cazul modificării deciziei de eșalonare la plată.
Noi prevederi pentru contribuabilii aflați în insolvență
Modificările vizează totodată procedura de acordare a eșalonării la plată în cazul debitorilor care se află în procedura insolvenței și actualizarea modelelor formularelor prevăzute de procedura de acordare a înlesnirilor la plată.
De asemenea, ANAF va introduce un nou formular privind acordul pentru analizarea ieșirii din procedura insolvenței.
Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) continua tranzitia catre digitalizare si eficientizare, propunand o serie de masuri care vizeaza atat firmele, cat si cetatenii. Ministrul Finantelor, Tanczos Barna, a anuntat recent ca anul acesta ANAF va implementa noi solutii tehnologice si va adopta strategii bazate pe analiza de risc, cu scopul de a reduce evaziunea fiscala si de a simplifica interactiunea contribuabililor cu institutia.
Unul dintre principalele obiective ale ANAF pentru 2025 este modernizarea infrastructurii IT, un proces demarat prin intermediul fondurilor europene disponibile prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Potrivit ministrului Finantelor, in decembrie 2024 au fost livrate serverele de ultima generatie necesare pentru operarea noilor sisteme informatice. Aceste echipamente sunt montate in centrele de date, punand bazele unei retele tehnologice moderne care va sustine digitalizarea intregii activitati a ANAF.
„Am trecut de o etapa in care ANAF era cu 10-15 ani in urma si am intrat intr-o directie de unde nu mai exista cale de intoarcere. Digitalizarea este semnalul clar al unei transformari esentiale pentru institutie,” a declarat Tanczos Barna. Acest proces va permite o mai buna corelare a modulelor informatice, optimizarea analizei de risc si un control mai eficient asupra zonelor gri sau negre ale economiei.
Prioritatile ANAF in 2025: controale tintite si analiza de risc
Fiscul isi propune sa schimbe abordarea in ceea ce priveste controalele, concentrandu-se pe analiza de risc pentru a identifica mai eficient contribuabilii care nu respecta legea. Potrivit ministrului, controalele vor deveni mai bine directionate, eliminand presiunea inutila asupra contribuabililor corecti.
„Trebuie sa gasim metode prin care sa aducem pe masa ANAF afacerile din zona gri sau neagra. Nu este suficient sa ne concentram doar pe cei care declara TVA corect, ci sa descoperim si pe cei care eludeaza aceste obligatii fiscale,” a subliniat Tanczos Barna.
Un alt aspect important il constituie imbunatatirea eficientei Directiei Antifrauda, care va beneficia de instrumentele digitale nou implementate. Acest lucru va ajuta la identificarea rapida a cazurilor de evaziune fiscala si la aplicarea masurilor legale necesare.
Pentru cetateni si firme, digitalizarea ANAF inseamna atat provocari, cat si beneficii. Pe de o parte, sistemele moderne ar trebui sa reduca timpul necesar depunerii declaratiilor si sa faciliteze accesul la informatii si resurse online. Pe de alta parte, controalele mai bine directionate vor aduce o presiune mai mare asupra celor care opereaza in afara legii.
De asemenea, ministrul Tanczos Barna a indicat ca prioritatile bugetare pentru 2025 includ o mai buna utilizare a fondurilor disponibile pentru a sprijini investitiile si a limita deficitul public. Aceasta abordare, combinata cu controale fiscale stricte, ar trebui sa contribuie la cresterea incasarilor si la stabilizarea economiei.