Ministrul de Finanţe, un nou anunţ despre limitarea tranzacţiilor cash. Ce se întâmplă cu plăţile în numerar din acest an

Ministrul de Finanţe, Tanczos Barna, spune că propunerea privind limitarea tranzacţiilor cash nu îi va afecta pe cetăţeni .„Propunerea mea vizeaza strict operaţiunile cash… din Trezorerie, nu-i afectează cu nimic pe oameni. Nu s-a pus problema”, a spus Tanczos Barna la Antena 3.

Varianta a fost discutată şi în luna ianuarie. Atunci, ministrul de Finanţe a vorbit despre eliminarea tranzacţiile cash din Trezorerie care ar duce la o reducere de personal şi la o eficientizare a activităţii instituţiilor statului.

Anunţ îngrjorător despre cash! Ce se va întâmpla cu banii, nu MAI e obligatoriu să accepte numerar

Ministrul de Finanţe: Nu ne paşte niciun dezastru, avem o economie solidă. Nu este un buget până la alegeri, este un buget pentru anul 2025.

Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat marţi, că nu ne paşte niciun dezastru, pentru că avem o economie solidă, el precizând că i-ar plăcea să avem o creştere economică mult mai mare, o structură economică care să nu dea naştere la deficit de cont curent, dar economia României nu este nici dezastruoasă şi nici cu o creştere anemică ci una sănătoasă. Ministrul a mai spus că nu este un buget până la alegeri, ci un buget pentru tot anul 2025.

Alte articole

Anunţ îngrjorător despre cash! Ce se va întâmpla cu banii, nu MAI e obligatoriu să accepte numerar

Avertisment BNR pentru românii cu bani cash la saltea. Ce trebuie să faceți obligatoriu cu numerarul

Ministrul Finanţelor a declarat la dezbaterile din comisiile reunite ale Parlamentului că, dacă cineva se uită la economia României şi la execuţia fiscal-bugetară, poate să aibă părerea că se uită la lucruri total diferite.

El a arătat că pe o parte este o economie în continuă creştere, care câştigă din ce în ce mai multe competiţii, în raport cu alte state europene, o economie sănătoasă, robustă şi cu indicatori care ne dau un motiv de mândrie, dacă ne uităm, de exemplu, la PIB-ul per capita, dacă ne uităm la creşterea economică constantă, dacă ne uităm la productivitatea muncii.

”În acelaşi timp, dacă cineva se uită la construcţia bugetară de acum un an sau doi, vede o ţară cu un buget cu un deficit ieşit din parametrii stabiliţi pe plan european la nivelul European”, spune ministrul Finanţelor.

Ministrul a răspuns şi parlamentarilor din Opoziţie care afirmaseră că ne paşte un dezastru. ”Vorbiţi aberaţii. Nu ne paşte niciun dezastru, avem o economie solidă. Da, mi-ar plăcea să avem o creştere economică mult mai mare, o structură economică care să nu dea naştere la deficit de cont curent (..) dar economia României nu este nici dezastruoasă şi nici o creştere anemică ci una sănătoasă”, a arătat ministrul.

”Nu este un buget până la alegeri, este un buget pe tot anul 2025”, a mai spus Tanczos Barna, arătând că la unele instituţii este nevoie de o reducere a cheltuielilor.

Tanczos Barna a mai spus că fondurile europene apar şi pe partea de cheltuieli şi pe partea de venituri. El a precizat că guvernul şi-a asumat reducerea deficitului la 7%.

Ministrul Finanţelor a mai declarat despre creşterea economică că este prognozată de INS la 2,7% pentru anul 2025. PIB-ul este în creştere şi este estimat la 1.900 miliarde lei. În plus, câştigul salarial mediu net lunar este în continuă creştere, şi datorită intervenţiilor guvernelor de majorare a salariului minim.

Tanczos Barna a subliniat că un lucru bun este şi majorarea numărului de angajaţi şi scăderea treptată a şomajului. ”Bazându-ne pe aceste cifre macroeconomice, pe aceşti indicatori, am propus un buget care are ca primă ţintă încadrarea în deficitul de 7%. Pe de o parte, datorită reducerii cheltuielilor la anumite capitole şi datorită reformelor care se implementează, pe parcursul anului, de fiecare instituţie în parte, prin reducerea cheltuielilor de personal până la 7.5% şi a cheltuieilor de funcţionalitate până la 7.5%, cu excepţia a câteva instituţii unde aceste reguli nu pot fi impuse. Şi vorbim aici de Ministerul Educaţiei, Sănătăţii, Ministerul Muncii şi MAI”, a completat ministrul.

Ministrul Finanţelor a mai anunţat că investiţiile ajung la peste 150 miliarde în anul 2025, investiţii record, şi datorită faptului că anul acesta este un vârf al investiţiilor din PNRR.

Avertisment BNR pentru românii cu bani cash la saltea. Ce trebuie să faceți obligatoriu cu numerarul

Banca Națională a României (BNR) a transmis clar că este nevoie să se dezvolte mai mult rețeaua de bancomate și servicii bancare online, ca să ajungă și la oamenii din zonele izolate sau sărace. Majoritatea bancomatelor sunt în orașe, unde sunt mai mulți oameni care folosesc astfel de servicii și au acces la tehnologie.

În schimb, la sate, oamenii au mult mai puține opțiuni. O soluție ar fi să se instaleze mai multe bancomate în zonele rurale, chiar dacă nu sunt aproape de sediile băncilor.

Un alt aspect esențial evidenţiat de BNR în decizia privind moneda de economisire este diferența dintre dobânzile oferite pentru economii în lei și cele în euro. Dobânzile pentru depozite în lei sunt mult mai mari decât cele în euro, dar acest lucru nu reprezintă întotdeauna un avantaj.

Georgescu explică faptul că o dobândă mare reflectă slăbiciunea monedei respective, în timp ce o dobândă mică indică o monedă mai puternică și mai stabilă. În cazul economiilor personale, el a optat să păstreze banii familiei în euro, deoarece această monedă este mai puternică și mai sigură pe termen lung.

De asemenea, el subliniază că prețurile în România pentru bunuri importante precum apartamente, chirii, mașini și servicii sunt legate de euro. Aceasta face ca păstrarea economiilor în euro să fie o măsură de protecție împotriva devalorizării leului și a creșterii cursului de schimb.

Un alt factor care influențează valoarea leului este deficitul de cont curent. România are cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că importurile depășesc semnificativ exporturile. În 2024, acest deficit a ajuns la 27 de miliarde de euro, cu 7 miliarde mai mult decât în 2023.

„Primesc des întrebarea „în ce moneda ții banii?”. Toți banii mei sunt în depozite în euro, chiar dacă dobânda la depozitele în lei este mai mare. Dobânda mică înseamnă moneda puternică. Dobânda mare înseamnă moneda slabă. Eu vreau să țin banii familiei într-o moneda puternică.

Un alt motiv pentru care țin banii în euro este faptul că toate prețurile din România sunt legate de euro: apartamente, chirii, mașini, internet etc. În acest fel ma protejez pentru devalorizarea leului. Valoarea unei monede este dată de indicatorul Cont Curent. Acest indicator arată tranzacțiile dintre diversele monede”, a spus economistul pe Facebook.

Acest dezechilibru pune presiune pe leu, iar cursul euro ar trebui, teoretic, să crească zilnic. Totuși, statul român intervine pe piață prin împrumuturi externe în euro, pe care apoi îi vinde pe piața internă pentru a menține cursul valutar sub control. Radu Georgescu avertizează că această strategie nu este sustenabilă pe termen lung, având în vedere obligațiile de reducere a deficitului bugetar și creșterea dobânzilor la împrumuturi.

Un raport recent al Bank of America atrage atenția asupra riscului crescut de depreciere a leului, ceea ce ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor. Această situație reprezintă un motiv suplimentar pentru care economisirea în euro poate fi o alegere mai sigură.

„România are cel mai mare deficit de Cont Curent din UE. În 2024 au ieșit din România (din tranzacții comerciale import – export) 27 miliarde euro mai mult decât au intrat. Acest indicator a crescut cu 7 miliarde euro comparat cu 2023. În mod normal euro ar trebui să crească în fiecare zi. Cursul euro nu crește, încă, deoarece statul împrumută euro de la bănci externe, bani pe care ii vinde în România.

Această schemă nu prea mai poate să funcționeze deoarece România este obligată să reducă deficitul bugetar. Plus că au crescut mult dobânzile la împrumuturi. Săptămâna trecută, Bank of America a scris în raportul pentru România că este risc mare de creștere a cursului pentru euro. Lucrul acesta va duce la creșterea tuturor prețurilor”, a scris economistul.

Avertismentul BNR pentru românii care fac plăți în numerar. Ce se întâmplă cu bancomatele din România

Uniunea Europeană a impus noi reguli în legătură cu limitele de plată în numerar, la care toate statele membre vor trebui să se adapteze până în 2027, inclusiv România.

Prin Banca Națională a României (BNR), noile reglementări impuse de Uniunea Europeană, vor trebui implementate în reglementările naționale privind sistemul bancar și persoanele care comercializează bunuri sau servicii.

În prezent este în vigoare Regulamentul (UE) 2024/1624 din 31 mai 2024, care impune noi reguli privind utilizarea numerarului, dar în conformitate cu reglementările naționale dacă sunt mai restrictive, Articolul 80 din Regulamentul menționat anterior, în vigoare din 9 iulie 2024, prevede că „persoanele care comercializează bunuri sau prestează servicii pot accepta sau efectua o plată în numerar până la o sumă de 10.000 euro sau o sumă echivalentă în valută națională sau străină, indiferent dacă tranzacția se realizează cu o singură operațiune sau cu mai multe operațiuni care apar conectate”. Să vedem care este noua limită unică și omogenă în UE.

Urmarește RomaniaTV.net și pe