Copernicus – fenomenul fără precedent din ianuarie 2025 care arată cât de bulversată e clima
Temperaturile medii globale au depăşit obiectivul de 1,5 grade Celsius stabilit la nivel internaţional în ultimii doi ani, Pământul înregistrând cel mai cald an din istorie în 2024, în timp ce dezastrele naturale au crescut în frecvenţă şi intensitate în întreaga lume.
Ianuarie 2025 a fost cea mai caldă lună ianuarie măsurată vreodată în lume, a anunţat joi observatorul european Copernicus, depăşind recordul stabilit anul trecut, în pofida încheierii fenomenului El Nina care a accentuat încălzirea globală în 2023-2024.
„Ianuarie 2025 este o altă lună surprinzătoare, continuând temperaturile record înregistrate în ultimii doi ani, în pofida dezvoltării condiţiilor La Nina în Pacificul tropical şi a efectului lor temporar de răcire asupra temperaturilor globale” opusul fenomenului El Nino, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Serviciului pentru schimbări climatice (C3S) al Copernicus, informează AFP.
Cu o temperatură medie de 13,23°C, potrivit Copernicus, „ianuarie 2025 a fost cu 1,75°C peste nivelul preindustrial”, înainte ca oamenii să modifice clima prin utilizarea masivă a cărbunelui, petrolului şi gazelor fosile.
Astfel, ianuarie 2025 este „a optsprezecea din ultimele nouăsprezece luni în care temperatura medie globală a aerului la suprafaţă a depăşit nivelul preindustrial cu mai mult de 1,5°C”, notează Observatorul european.
Aceasta depăşeşte pragul de +1,5°C, care este cea mai ambiţioasă limită din Acordul de la Paris din 2015, care vizează menţinerea încălzirii globale mult sub 2°C şi continuarea eforturilor pentru limitarea acesteia la 1,5°C.
Cu toate acestea, acordul se referă la tendinţele pe termen lung: o astfel de rată medie de încălzire va trebui să fie observată pe parcursul a cel puţin 20 de ani pentru ca limita să fie considerată depăşită.
Folosind acest criteriu, clima se încălzeşte în prezent cu aproximativ 1,3°C. IPCC estimează că pragul de 1,5°C va fi probabil atins între 2030 şi 2035. Şi aceasta indiferent de tendinţa emisiilor de gaze cu efect de seră de către omenire, care sunt aproape de vârf, dar nu sunt încă în declin.
Temperaturile globale depind în mare măsură de temperaturile de la suprafaţa mării, un regulator-cheie al climei care acoperă mai mult de 70% din glob. Cu toate acestea, temperaturile apei vor rămâne la niveluri nemaivăzute până în aprilie 2023.
Cu toate acestea, în ceea ce priveşte suprafaţa oceanelor, ianuarie 2025 este a doua cea mai caldă lună după recordul absolut din ianuarie 2024.
Dar Copernicus vede semne de „încetinire sau oprire a tendinţei către condiţiile La Nina”, cu alte cuvinte un efect mai redus de răcire a temperaturilor globale în 2025.
Temperaturile globale au depăşit ţinta de 1,5°C în ultimii doi ani, potrivit monitorului UE
Ultimii doi ani au depăşit în medie o limită critică de încălzire pentru prima dată, temperaturile globale crescând „dincolo de ceea ce oamenii moderni au experimentat vreodată”, a declarat vineri o agenţie a UE.
Acest lucru nu înseamnă că pragul de încălzire de 1,5°C convenit la nivel internaţional a fost depăşit definitiv, dar Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice a afirmat că acesta se apropie periculos de mult.
Monitorul UE a confirmat că 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, depăşind 2023 şi prelungind o serie de călduri extraordinare care au alimentat extreme climatice pe toate continentele.
În 2025 nu se anticipează un alt an record, deoarece Donald Trump, sceptic în materie de climă, îşi va prelua mandatul şi se apropie un termen limită până la care naţiunile trebuie să se angajeze să reducă şi mai mult nivelurile în creştere ale gazelor cu efect de seră, însă serviciul meteorologic britanic preconizează că 2025 se va număra printre primii trei ani cei mai calzi din istorie.
Acest exces de căldură amplifică fenomenele meteorologice extreme, iar în 2024, ţări din Spania până în Kenya, Statele Unite şi Nepal au fost afectate de dezastre care au costat peste 300 de miliarde de dolari, conform unor estimări.