Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) reclamă, vineri, salarii de lux şi beneficii nejustificate la Complexul Energetic Oltenia, unde afirmă că profitul net al companiei a scăzut de aproape 12 ori în doi ani, dar cheltuielile salariale au crescut cu 130 de milioane de lei.
„Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a demascat managementul defectuos al Societăţii Complexului Energetic Oltenia, care menţine privilegii salariale şi beneficii exorbitante, chiar dacă cifra de afaceri a companiei a scăzut de patru ori într-un singur an. Datele oficiale arată o prăbuşire dramatică a profitului net a CE Oltenia, de la 3,5 miliarde de lei în 2022 la 1 miliard de lei în 2023, iar în 2024 a scăzut alarmant la doar 285 de milioane de lei, adică de aproape 12 ori mai puţin decât în 2022”, a transmis, vineri, FACIAS, într-un comunicat de presă.
”În ciuda acestei prăbuşiri financiare, conducerea CE Oltenia continuă să beneficieze de salarii şi avantaje financiare disproporţionate faţă de situaţia economică a companiei. Conform informaţiilor publice, în 2023, membrii Directoratului CE Oltenia au încasat lunar aproximativ 30.000 de lei, directorii din conducerea executivă au primit salarii între 14.600 şi 20.500 de lei pe lună, iar liderii de sindicat angajaţi ca inspectori sociali au avut salarii nete cuprinse între 9.000 şi 10.500 de lei”, a mai transmis organizaţia, care menţionează că a solicitat oficial conducerii CE Oltenia explicaţii privind politica salarială şi beneficiile acordate.
”În răspunsul semnat de Iulius-Dan Plavet, preşedinte directorat CE Oltenia, se precizează că, în decembrie 2024, cel mai mare salariu brut din companie a fost de 28.219 lei pe lună, iar salariul mediu brut se află la 13.195 lei (…) Dacă CE Oltenia va aplica în 2025 aceeaşi politică salarială ca în anii anteriori, cu un management rupt de realitate care menţine salariile de lux chiar în contextul prăbuşirii financiare a companiei, FACIAS atrage atenţia că am putea asista la o devalizare accelerată a acestei companii, la acumularea de datorii publice şi, în final, la riscul intrării în incapacitate de livrare a energiei pentru consumatori”, a mai transmis organizaţia.
Potrivit reprezentanţilor acesteia, ”având în vedere discrepanţele majore dintre veniturile conducerii şi situaţia financiară precară a companiei, FACIAS solicită Ministerului Energiei şi altor instituţii competente să iniţieze un audit detaliat asupra utilizării banilor publici la CE Oltenia”.
Concedieri 2025. Administrația Complexului Energetic Oltenia (CEO) urmează să facă disponibilizări din rândul angajaților TESA, potrivit președintelui Federației Naționale a Muncii, Constantin Crețan. Liderul sindical afirmă că oamenii vor fi dați afară, urmând să primească doar un salariu compensatoriu.
“Nu este nevoie să se mai facă o renegociere de contract… trebuia să se facă o renegociere de contract cu creșteri salariale, pentru că CEO va da afară pe toți aceia care au contracte de muncă pe perioadă determinată, după ce i-au folosit în campania electorală și i-au mințit că le vor face contracte pe perioadă nedeterminată.”
“CE O este în moarte clinică, cu o conducere care n-ar trebui să fie. De fapt, cum e conducerea țării, politic, așa este și conducerea CEO, cu un om care conduce CEO, decorat de Iohannis, care este, la rândul lui, într-o funcție în care nu mai trebuie să fie și stă abuziv. Cei de la TESA nu mai au nicio alternativă, vor fi dați afară.”
“Eu le-am spus că, până la 1 septembrie, să-și bage dosarele și să iasă la pensie, pentru că erau beneficiari ai Legii 197 și 74, dar de dragul de a sta în funcții, și la ei mândria este fără margini, pentru că e domnul director sau domnul șef de birou, i-a făcut să piardă enorm.“
“Pe Legea 197 sau 74, n-am avut oameni din TESA în Piața Prefecturii, dar eu am făcut anunț public ca, până la apariția noii legi, să-și bage dosarele de pensionare. Acum, au pierdut, ies cu pensii diminuate și nu li se mai recunoaște grupa de muncă”, a precizat sindicalistul.
Conducerea Complexului Energetic Oltenia trebuie să ia măsuri de reducere cu 20% a cheltuielilor salariale pentru a pune în aplicare măsurile de austeritate luate de guvern prin Ordonanța Trenuleț.
Investiţiile CEO în unităţi de producţie noi, reprezentând 2 centrale pe gaze naturale de 1.325 MW în total şi 8 parcuri fotovoltaice ce însumează 690 MW, la care se adaugă retehnologizarea unei hidrocentrale de 10 MW, sunt extrem de întârziate faţă de program.
Totodată, în baza angajamentelor în vigoare în prezent, România ar trebui să închidă, până în 2026, capacităţi de producţie de energie pe lignit cu putere instalată cumulată de 2.085 MW.
România va cere Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) şi a minelor care le alimentează cu până la 3 ani faţă de termenul din prezent, prevăzut de planul de restructurare.