Postul Paştelui 2025. Acest post durează șase săptămâni şi aminteşte de perioada de post pe care a ținut-o Mântuitorul Iisus Hristos îndată după Botezul Său în Iordan.
De reţinut că, în primele șase sâmbete din Postului Mare, preoţii recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei plecaţi în veşnicie.
Înainte de intrarea în Postul Paștelui, Biserica îi pregătește pe creștini pentru a putea renunţa mai uşor la alimentele de provenienţă animală. Astfel, pe 23 februarie 2025 se lasă sec de carne, adică, în această zi, creștinii mănâncă pentru ultima dată alimente pe bază de carne.
Citeste si Primăvara aduce temperaturi scăzute și ninsori. Cum va fi vremea de Paște
Începând cu 24 februarie, se intră în „Săptămâna Albă”, timp în care creștinii au voie să mănânce de dulce, dar fără carne, adică pot consuma lapte, ouă și brânză până duminică, 2 martie 2025. În această zi, se lasă sec de brânză, iar începând de pe 3 martie se intră în post.
Prima zi a Postului Mare este, aşadar, 3 martie 2025, iar ultima zi – 19 aprilie 2025. În acest răstimp, credincioşii au voie să consume doar alimente de origine vegetală.
Singurele două zile cu dezlegare la peşte în Postul Învierii sunt 25 martie, când se prăznuieşte Buna Vestire, și 13 aprilie, Duminica Floriilor.
Pe 20 aprilie 2025, toţi creştinii, atât cei ortodocşi, cât şi cei catolici de ambele rituri sărbătoresc Învierea Domnului.
„Postul nu trebuie înțeles ca o sumă de restricții, ci ca o școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu”, explică Patriarhul Daniel.
Pentru catolicii de rit latin, Postul Paştelui începe la o dată diferită de cea a ortodocşilor şi greco-catolicilor. Miercurea Cenușii, care marchează începutul Postului Mare, va fi pe 5 martie 2025.
Aceasta este o zi în care catolicii primesc cenușă pe cap ca semn al pocăinței și al dorinței de a se apropia de Dumnezeu prin post și rugăciune. În această perioadă, catolicii sunt chemați să practice milostenia, rugăciunea și postirea, pentru a se pregăti pentru Învierea Domnului.
Întrucât în mai se împlinesc 1.700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), Papa Francisc a declarat că este deschis pentru stabilirea unei date comune a celebrării Paștelui pentru toți creștinii.
În cadrul Primului Sinod Ecumenic s-a stabilit modul de calculare a datei Paștilor. Ulterior, începând cu 1582, au fost adoptate diferite calendare și revizuiri la acestea care au făcut să existe anual două date de celebrare a Paștilor care coincid arareori. Acest lucru se întâmplă atunci când prima lună plină de după echinocţiul de primăvară apare târziu, după 3 aprilie.