”Este un demers nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția. Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și, din păcate, în plan extern. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe, candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ. În plan extern, nu va înțelege nimeni de ce România își demite președintele. Vom fi efectiv de râsul lumii”, a argumentat Iohannis decizia de plecare din cea mai înaltă funcție a statului.
După 10 ani, o lună și trei săptămâni la Cotroceni, Klaus Iohannis pleacă de la Cotroceni cu o avere consistentă, inclusiv case ce au reprezentat constant un subiect pe cât de fierbinte, pe atât de discutat.
Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, care a fost depusă în mai 2024, Klaus Iohannis are trei apartamente în judeţul Sibiu, dintre care unul moştenit de către soţia sa, Carmen, notează mediafax.
În declaraţia de avere a lui Iohannis apăreau atunci şi celelalte trei imobile (case), printre care și cea pierdută în instanţă în toamna anului trecut.
În aceeași declarație de avere, președintele nu a declarat alte bunuri , ci doar un cont bancar în care avea 190.000 de lei.
La capitolul venituri declarate, Iohannis a obţinut peste 186.000 de lei, timp de un an, datorită funcției de preşedinte al României, la care se adaugă veniturile soţiei sale, în valoare de peste 49.000 de lei.
Din închirierea imobilelor deţinute, cuplul Klaus și Carmen Iohannis a mai obţinut venituri totale de aproape 80.000 de lei.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins, la 24 septembrie 2024, recursul înaintat de Rodica Baștea, o prietenă de familie a lui Klaus Iohannis, stabilită în SUA. Femeia cerea anularea actelor de moștenitor al statului român cu privire la un imobil din Sibiu cumpărat de familia Iohannis de la soțul ei, Ion Baștea.
Odată cu respingerea recursului, instanța a decis că șeful statului trebuie să plătească statului circa 300.000 de euro, reprezentând chirii încasate din cele două case (260.000 de euro) plus penalități și taxe.
Dacă Iohannis nu va plăti această sumă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are liber să îl execute silit.
În 2015, la nouă luni după instalarea lui la Cotroceni, Rise Project nota că ”majoritatea proprietăților imobiliare deținute de familia Iohannis își are originea într-o retrocedare imobiliară întemeiată pe acte false”.