Sistemul de pensii, la un pas de faliment. În prezent, actualii angajați contribuie cu un sfert din salariu pentru menținerea sistemului de pensii, însă acest lucru este amenințat de schimbările demografice.
Potrivit jurnaliștilor de la Capital.ro, Romania are un raport de opt pensionari la fiecare zece angajati, ceea ce în prezent mentine un echilibru fragil in sistem. Acest echilibru ar putea fi dat peste cap de pensionarea generației ”Decrețeilor”, adică a românilor născuți între 1967 și 1969. În lipsa unor măsuri eficiente, sistemul de pensii ar putea da faliment.
„Creșterea cheltuielilor publice pentru pensii din cauza îmbătrânirii populației este de așteptat să fie atenuată prin reducerea ratelor beneficiilor, pensionarea mai târzie și alte efecte structurale ale pieței muncii.
Analizând cheltuielile cu pensiile în detaliu, dinamica poate fi descompusă în patru componente principale: raportul de dependență, raportul de acoperire, rata beneficiului și efectele pieței muncii”, au precizat pentru sursa citată analiștii CFA România.
Analizele specialiștilor arată că din cauza imbatranirii populatiei, cheltuielile publice pentru pensii vor creste cu aproximativ 5,6% din PIB pana in 2070. Cu toate acestea, creșterea ar putea fi partial compensata prin majorarea varstei de pensionare si reducerea ratelor beneficiilor. Specialistii sustin ca o solutie viabila ar putea fi stimularea economisirii private si reformarea Pilonului II si III de pensii.
Una dintre cele mai îngrijorătoare previziuni pentru viitoarele generații de pensionari este scaderea ratei de inlocuire a salariului prin pensie de șa aproximativ 43% în prezent, la doar 24% în 2070.
„O rată mai mică de înlocuire sugerează că viitoarele generații de pensionari vor trebui să se bazeze mai mult pe economii personale, pensii private sau alte surse de venit pentru a menține un nivel de trai rezonabil după retragerea din activitate”, mai subliniază analiștii CFA România.
Potrivit estimărilor făcute de specialiști, un angajat de 25 de ani, care contribuie timp de 39 de ani, va avea un randament negativ până la vârsta de 74 de ani, ceea ce înseamnă că suma totală primită în primii ani de pensionare va fi mai mică decât cea contribuită pe parcursul vieții active.
„Randamentul negativ arată faptul că Pilonul I de pensii este de fapt o taxă, și mai puțin un beneficiu pentru o mare parte a contributorilor, aceștia practic primind înapoi, ca și pensie, o sumă cumulată mai redusă decât suma cumulată contribuită în timpul vieții active.
De aici și atractivitatea redusă de a munci pe bază de contract de muncă și implicit rata de participare redusă pe piața muncii, cu contract de muncă înregistrat în România”, scrie în analiză.
Din păcate, viitorul se arată sumbru pentru viitorii pensionari.