În cadrul unui nou studiu, cercetătorii au secvenţiat genomul unui număr de 79 de mari primate, printre care cimpanzei, bonobo, gorile estice şi vestice, urangutani şi oameni, precum şi a 7 subspecii de primate. Unele dintre maimuţele antropoide folosite în studiu erau sălbatice, în timp ce altele au fost născute în captivitate, din populaţii din Africa şi Asia de sud-est, potrivit Agerpres.
O foarte mare atenţie a fost acordată studierii diversităţii genomului uman, conform cercetătorului Tomas Marques-Bonet, genetician la Institutul de Biologie Evolutivă din Spania. ‘Dacă dorim să înţelegem diversitatea genetică a oamenilor trebuie să evaluăm diversitatea genetică a celor mai apropiate rude ale omului’, a explicat el.
În cadrul studiului, Marques-Bonet şi colegii săi au căutat markerii genetici corespunzători schimbărilor unui singur caracter din codul genetic, schimbări care definesc subspeciile. Cercetătorii au identificat milioane de astfel de markeri, extrem de importanţi pentru eforturile de conservare a speciilor. Spre exemplu, aceşti markeri le permit oamenilor de ştiinţă care se ocupă de protecţia populaţiilor de maimuţe antropoide din mediul natural, prin identificarea indivizilor aparţinând diferitelor populaţii. Foarte multe animale sunt recuperate din mâinile traficanţilor şi trebuie înapoiate populaţiilor din care provin.
În mod surprinzător, Marques-Bonet a precizat că istoria genetică a cimpanzeilor s-a dovedit a fi mult mai complexă decât a cea a oamenilor. Prin comparaţie cu cimpanzeii, ‘se pare că istoria genetică umană a fost destul de simplă’, susţine Marques-Bonet. Fondul genetic uman s-a confruntat cu o strangulare odată cu părăsirea Africii şi extinderea şi colonizarea întregii planete. Prin contrast, populaţiile de cimpanzei au trecut prin cel puţin două sau trei astfel de strangulări şi expansiuni.
Aceste descoperiri rezolvă şi o veche dezbatere cu privire la relaţiile dintre cele patru subspecii de cimpanzei – cimpanzeul central, cimpanzeul occidental, cimpanzeul Nigeria-Camerun şi respectiv cimpanzeul estic. ‘Acum dispunem de genomul tuturor patru’, a precizat Marques-Bonet. În locul demonstrării existenţei a patru subspecii distincte, aceste secvenţieri genetice au demonstrat că toţi cimpanzeii se împart în doar două grupuri distincte: populaţia Nigeria-Camerun/occidentală şi respectiv populaţia centrală/estică.
Noile descoperiri nu schimbă poziţia oamenilor în arborele evolutiv al marilor primate. Cimpanzeii şi bonobo sunt în continuare cele mai apropiate rude ale oamenilor, despărţirea dintre cele două grupuri, maimuţe antropoide şi oameni producându-se în urmă cu aproximativ 5 milioane de ani. După cimpanzei, cele mai apropiate rude ale oamenilor sunt gorilele, iar urangutanii sunt cele mai îndepărtate rude ale oamenilor din categoria marilor primate.
‘Faptul că avem aceste genomuri este ca şi când am avea o carte. Deocamdată am reuşit doar să citim cartea, nu însă să o şi înţelegem complet’, a mai precizat Marques-Bonet.
Concluziile geneticienilor sunt prezentate pe larg în ultimul număr al revistei Nature.