General în rezervă Virgil Bălăceanu, fost comandant în structurile NATO și președinte de onoare al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, a acordat un interviu pentru Ştirile Pro TV, în care a explicat ce poate însemna pentru România o graniţă cu Rusia. Acesta s-a referit la faptul că Rusia ar putea disloca trupe pe teritorii din vecinătatea României, inclusiv arme nucleare tactice, sau că ar putea forma o flotilă pe Dunăre, consolidându-și astfel controlul asupra unei regiuni strategice. Mai mult, în cazul unui război continuat, există riscul ca Rusia să încerce o operațiune militară pentru a ajunge la gurile Dunării, o zonă extrem de importantă pentru România și pentru securitatea regională.
„Punctul pe care trebuie să-l analizăm este organizarea alegerilor și cine va câștiga, pentru că este foarte probabil alegerile să aibă loc chiar în 2025, își consolidează și securizează poziția Zelenski? Este bine. Vine un alt proeuropean? Este iarăși bine. Vine un ultranaționalist și trendul e prezent în Europa, inclusiv în România? Începe să nu fie bine. Și dacă vine un președinte prorus, este chiar critic, pentru că deja face un pas înainte Federația Rusă pentru extinderea uniunii statale, Federația Rusă, Belarus, Ucraina, Republica Moldova, influență pe granița de est asupra statelor din prima linie”, susţine Virgil Bălăceanu.
„Rusia vine mai aproape de România, într-un asemenea scenariu, pe modelul Belarus, are dreptul pe baza unui acord de cooperare, cum se întâmplă în Belarus, să disloce trupe pe teritoriul respectiv, inclusiv arme nucleare tactice. Poate să-și organizeze, ia un exemplu, o flotilă de Dunăre care să coopereze cu viitoare a flotilă de Dunăre a Ucrainei și așa mai departe. Deci, putem să avem o prezență, să-i spunem indirectă. Dacă acest război se va relua pe modelul cecen, probabil generalii rușii îi vor propune lui Putin și operația Odesa, ieșirea la gurile Dunării și în Transnistria”, a mai precizat fostul comandant în structurile NATO.
Un alt subiect abordat în articol este retragerea posibilă a trupelor americane din Europa, în special în contextul declarațiilor lui Donald Trump.
„Sigur că vom asista la un proces de dezangajare americană din Europa, o retragere a trupelor. S-a mai întâmplat și pe primul mandat al lui Trump, când era altul contextul. Problema care ne-o punem: cum vor gândi cei de lângă Trump, nu consilierii săi pe probleme de apărare, în condițiile în care vor avea un acord economic de exploatare și de prelucrare a pământurilor rare în Ucraina, să-și securizeze o zonă de interes economic? Nu se poate face, gândesc eu, un asemenea lucru decât printr-o prezență militară, chiar dacă nu mai este atât de consistentă în vestul Europei, consistentă inclusiv în România”, a spus Virgil Bălăceanu.