Mugur Isărescu, preţul corect: „Să vinzi într-o singură zi un miliard de euro, păi mişc cursul, mişc cursul cu 20 de bani”

Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au dat publicităţii cursul valutar pentru luni, 17 februarie 2025, iar cifrele afişate arată că leul românesc a câştigat teren important în raport cu dolarul american.
Filip Stan
17 feb. 2025, 16:44
Mugur Isărescu, preţul corect:

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a afirmat că nu este cazul să se deprecieze cursul valutar pentru că există ”o grămadă de tensiuni”. El a adăugat că nu ştie ce se va întâmpla cu cursul valutar în perioada următoare, dar a precizat că, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează şi lucrurile încep să intre în normal, atunci va fi dată mai multă flexibilitate cursului valutar.

Mugur Isărescu a fost întrebat, luni, într-o conferinţă de presă, care este părerea sa despre cursul valutar, în condiţiile în care surse guvernamentale susţin că ar putea creşte peste 5 lei.

”Nu mai e niciun secret, bugetul a fost construit pe un curs de peste 5. Posibil să se întâmple, nu? Bugetul este construit pe baza datelor pe care le face o autoritate guvernamentală de prognoză. Aş detensiona discuţiile legate de depăşirea nivelului de 5. Am citit atâtea lucruri, încât uneori m-am speriat şi eu de maniera în care poate să fie gândit acest lucru. De la 4,97 la 5 este mai puţin de 1%. Cinci bani înseamnă 1%, aici sunt numai trei bani. Şi ziceau o să fie o jale, de exemplu, o să crescă preţul la telefonie, adică în loc de 100 de lei, să dăm o cifră, 100 de lei abonamentul lunar o să fie 101 lei. Deci o să crească preţul cu un leu şi acest lucru o să aibă un mare impact”, a afirmat Mugur Isărescu.

Alertă de la BNR pentru toți românii cu bani în conturi și la saltea. Ce se întâmplă cu economiile lor

 

Mugur Isărescu a explicat că BNR este intermediar între Ministerul Finanţelor şi piaţă

”Că am intervenit în piaţă? Am intervenit, dar aşa cum am mai spus, am intervenit, noi fiind la rândul nostru intermediari între Ministerul de Finanţe şi piaţă. Ministerul de Finanţe, în loc să-şi vândă disponibilităţile pe care le-au luat din împrumuturi externe, din bani europeni, să le vândă direct în piaţă, le ţin la Banca Naţională şi când au nevoie, cer Băncii Naţionale să vândă o parte din aceste disponibilităţi, nu sunt mici. De ce suntem intermediari, pentru că în ciuda poziţiei critice la adresa guvernatorului a unor colegi de-ai mei care sunt şi pe aici prin faţă consider că a vinde direct într-o piaţă care nu e foarte adâncă, piaţa valutară din România nu a ajuns la o adâncime foarte…. Să vinzi într-o singură zi un miliard de euro, păi mişc cursul, aţi văzut cum se mişcă la ţările cu care ne comparăm, mişc cursul cu 20 de bani. Pe urmă se duce şi se apreciază cu 20 de bani. Tendinţa României este: când se apreciează a fost un accident, când se depreciază, e jale”, a mai explicat guvernatorul BNR.

Vezi și BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Cum sunt afectaţi românii

El a precizat că nu este cazul să se deprecieze cursul

”În momentul actual, chiar că nu este cazul să se deprecieze cursul, că avem o grămadă de tensiuni şi o facem fără a dezechilibra prea mult lucrurile. Vedeţi că rezerva a crescut până în vara anului precedent cu vreo 10 miliarde, pe urmă a scăzut cu vreo 9 miliarde, o să mai crească la sfârşitul lunii pentru că au intrat 4 miliarde din împrumuturi externe, deci facem lucrurile aşa cum trebuie. (…) Nu ştiu nici eu ce se va întâmpla cu cursul, piaţa va determina, dar uşor, uşor vom da mai multă flexibilitate pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal şi se restabileşte încrederea ca să lăsăm mai multă flexibilitate a cursulului, daca intră multe capitaluri. Ştiţi că anul trecut, până spre vară am căutat să nu se aprecieze cursul pentru că, atunci când ai un deficit comercial atât de mare, nu e bine să se aprecieze cursul”, a mai declarat Mugur Isărescu.

2025-02prezentareraifebruarie_fisierpdf_405_1739787809

Ilie Bolojan a primit la Palatul Cotroceni o delegaţie a conducerii BNR, reprezentată de Guvernatorul Mugur Isărescu

Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a primit luni, la Palatul Cotroceni, o delegaţie a conducerii Băncii Naţionale a României (BNR), reprezentată de Guvernatorul Mugur Isărescu şi Viceguvernatorul Cosmin Marinescu. Întâlnirea a avut loc în contextul în care tabloul macroeconomic actual este dominat de riscuri şi incertitudini interne şi externe. Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat angajamentul BNR de a contribui la asigurarea stabilităţii macroeconomice, prin gestionarea adecvată a riscurilor existente, în limita atribuţiilor instituţionale ale băncii centrale.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, ”întâlnirea a avut loc în contextul în care tabloul macroeconomic actual este dominat de riscuri şi incertitudini interne şi externe, ceea ce necesită prudenţă şi responsabilitate în planul politicilor economice”.

Preşedintele interimar Ilie Bolojan a subliniat importanţa Băncii Centrale în asigurarea stabilităţii economice a ţării şi în creşterea încrederii pieţelor financiare şi investitorilor în economia României.

”Discuţiile au pus accent pe necesitatea unei colaborări strânse între autorităţile publice cu atribuţii în sfera economică şi financiară. Stabilitatea economică a României necesită politici responsabile şi reforme structurale, conform angajamentelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care să asigure sustenabilitatea finanţelor publice şi a sistemului financiar pe termen lung”, se precizează în comunicat.

De asemenea, Guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat angajamentul BNR de a contribui la asigurarea stabilităţii macroeconomice, prin gestionarea adecvată a riscurilor existente, în limita atribuţiilor instituţionale ale băncii centrale.

”Asigurarea stabilităţii financiare şi economice rămâne, în contextul actual, obiectivul principal al Băncii Naţionale a României, pentru realizarea căruia sunt însă necesare decizii coerente şi responsabile, care să conducă la valorificarea deplină a fondurilor europene de care România beneficiază şi să sporească, implicit, atractivitatea investiţională la nivelul mediului privat”, mai precizează Administraţia Prezidenţială.

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară

  • Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 14 februarie 2025, a hotărât următoarele:
  • menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an;
    menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an;
    menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a crescut peste așteptări în ultimele trei luni ale anului 2024, urcând în decembrie la 5,14 la sută, de la 4,62 la sută în septembrie, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, dar și ca urmare a noilor majorări înregistrate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut și al măririi cotațiilor unor mărfuri.

La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menținându-se până în decembrie la nivelul de 5,6 la sută atins la finele trimestrului III. Evoluția a fost consecința influențelor contrare venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor, și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.

În anul 2024, rata anuală a inflației a scăzut cu 1,47 puncte procentuale (de la 6,61 la sută în decembrie 2023), în condițiile descreșterii ratei anuale a inflației CORE2 ajustat cu 2,8 puncte procentuale (de la 8,4 la sută în decembrie 2023), în principal pe seama subcomponentei mărfuri nealimentare, a cărei dinamică a rămas însă ridicată, la fel ca și cea a subcomponentei servicii. Influențe dezinflaționiste suplimentare au decurs din decelerarea creșterii prețurilor administrate, în timp ce efecte de sens opus au generat dinamicile prețurilor combustibililor și energiei și într-o mai mică măsură evoluțiile de pe segmentele LFO și produse din tutun.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în decembrie 2024 la 5,5 la sută, de la 7,0 la sută în decembrie 2023. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus la 5,6 la sută în decembrie 2024, de la 10,4 la sută în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8 la sută, de la 9,7 la sută în decembrie 2023.

În luna ianuarie 2025, rata anuală a inflației a scăzut la 4,95 la sută, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflației CORE2 ajustat, a cărei rată anuală s-a redus la 5,1 la sută. În aceste condiții, rata medie anuală a inflației IPC a coborât în ianuarie 2025 la 5,4 la sută.

Datele preliminare indică o creștere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024 decât cea previzionată, și în accelerare pronunțată, la 0,8 la sută, de la 0,1 la sută în trimestrul precedent. Evoluția implică scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,7 la sută în trimestrul IV 2024, de la 1,2 la sută în trimestrul anterior, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul componentelor cererii agregate, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată.

Astfel, vânzările cu amănuntul și-au accelerat creșterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, în timp ce volumul lucrărilor de construcții și-a accentuat puternic declinul în octombrie-noiembrie în raport cu perioada similară a anului precedent. Variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus și în trimestrul IV decalajul nefavorabil față de cea a importurilor, care a scăzut relativ mai pronunțat. Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-și tempereze creșterea în termeni anuali, însă deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, în condițiile deteriorării accentuate a balanțelor veniturilor.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a accelerat creșterea în intervalul octombrie-noiembrie 2024 în raport cu trimestrul precedent, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a redus în ultimele trei luni ale anului trecut până la 5,2 la sută în decembrie, după ce a urcat la o valoare medie de 5,6 la sută în trimestrul III. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut o redresare semnificativă în ianuarie 2025, după trei trimestre de scădere, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit, corectându-și aproape integral descreșterea pronunțată din ultimul trimestru al anului trecut. Dinamica anuală a salariului brut nominal și mai cu seamă cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-au redus în trimestrul IV 2024, rămânând însă la niveluri de două cifre, după ce au urcat la 16,7 la sută, respectiv la 18,6 la sută în trimestrul precedent.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat  mici creșteri în a doua decadă a lunii ianuarie 2025, iar apoi au rămas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecție descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar și în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunțării de către autorități a coordonatelor proiectului de buget pentru anul 2025. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil în ianuarie 2025 pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul  trimestrului III 2024. În raport cu dolarul SUA, leul a continuat să slăbească relativ alert în prima parte a lunii ianuarie, dar a recuperat apoi deprecierea acumulată, ca urmare a evoluției monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit marginal în decembrie 2024, la 8,9 la sută, de la 8,8 la sută în noiembrie, în condițiile în care accelerarea pe mai departe a creșterii împrumuturilor populației a fost însoțită de stagnarea ritmului creditului acordat societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a întrerupt trendul ascendent, reducându-se la 70,1 la sută în decembrie 2024, de la 70,2 la sută în noiembrie.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2025, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025 – pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp -, iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 ușor sub limita de sus a intervalului țintei, rata anuală a inflației va rămâne constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior.

Descreșterea va avea ca resorturi efecte de bază dezinflaționiste și influențe venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, precum și din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt -pe o traiectorie mai ridicată totuși decât în proiecția precedentă -, alături de manifestarea cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată, anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, dar să se restrângă gradual ulterior.

Incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.

O sursă de incertitudini și riscuri rămân însă și condițiile de pe piața muncii și ritmul creșterii salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate dinamicilor prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, iar riscuri notabile vin din tendința de extindere a protecționismului comercial, cu potențial impact asupra cotațiilor altor materii prime, precum și asupra prețurilor unor bunuri intermediare și finale.

Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă mersul economiei globale/zonei euro și al comerțului internațional în contextul măsurilor de politică comercială ale administrației americane. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice și ale consolidării bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 14 februarie 2025, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50  la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 17 februarie 2025, ora 11:00.  Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 26 februarie 2025, la ora 15:00.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 aprilie 2025.

DailyBusiness
Guvernul a salvat firmele mari de la taxe suplimentare. Cum au beneficiat aceste companii de „iertarea” statului
Spynews
O cunoscută influenceriță din România a născut la 8 luni! Tânăra a adus pe lume un băiețel după ce a fost supusă, de urgență, unei operații de cezariană / VIDEO
Bzi.ro
Daniela Crudu, de nerecunoscut! Cum a ajuns să arate acum: „E bolnavă?”
Fanatik.ro
Condimentul care provoacă somnolență și stări de oboseală. E folosit des în numeroase rețete, însă nu trebuie consumat în cantități mari
Capital.ro
Anunț fulger despre Florin Piersic. Scena de teatru plânge după marele actor al României
Playtech.ro
Când se schimbă banii în România! Anunţul momentului pentru români
DailyBusiness
Se scumpesc biletele de tren! Cu cât se vor majora tarifele în funcţie de tipul trenului
Adevarul
Val de ironii pe rețelele sociale după ce Piedone a închis zeci de restaurante. „Nu se știe niciodată când o să facă vizite și la domiciliu”
wowbiz.ro
Perneș de la Mireasa A MURIT într-un accident rutier! Imagini ȘOCANTE de la locul tragediei
Spynews
Imagini senzaționale de la petrecerea de 86 ani a Irinei Loghin. Cine i-a fost alături la eveniment / FOTO
Spynews
Gestul romantic făcut de Sânziana Negru pentru iubitul ei, Ștefan Floroaica, în vacanța din Arabia Saudită. Actorul e plecat la Asia Express / FOTO
Evz.ro
Ce va face Camilla după decesul lui Charles. Cum i se va schimba viața
Ego.ro
Cum arăta Laura Vicol, acum 10 ani. Imaginile au rămas pe internet, deși ea e acum ”alt om”
Prosport.ro
FOTO. Raluca Zenga, absolut spectaculoasă. Cum arată la 5 ani de la divorțul de Walter
kanald.ro
Un copilaș a rămas orfan după ce tatăl său a făcut infarct la volan, la doar 36 de ani! Pe Dorin îl așteptau acasă o soție și un copil de doar un an
Cancan.ro
Doliu în lumea filmului! A MURIT actrița din serialul-fenomen Dallas
Playsport.ro
INCREDIBIL! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din gimnastică. Imaginile au scăpat pe net
Capital.ro
Bucurie imensă pentru Călin Popescu. George Simion a dat vestea cea mare. Se întâmplă sâmbăta aceasta
StirileBZI
Câți bani pot să scoată românii de la bancomat în 2025. Băncile au impus noi limite!
Prosport.ro
FOTO. Serena Williams, în costum de baie. Neverosimil: cât a putut slăbi!
stirilekanald.ro
Nicușor Dan, mesaj pentru Donald Trump și JD Vance. Ce le-ar spune dacă ar fi președintele României: „Trebuie să ne întărim statul”
substantial.ro
Guvernul extinde plafonarea prețurilor la energie și gaze până în 2026
MediaFlux
NOUL IUBIT al DIANEI ȘOȘOACĂ! Cu cine l-a ÎNLOCUIT pe SILVESTRU
Shtiu.ro
Cine a inventat CNP-ul și CE ASCUNDE ultima CIFRA a CNP-ului? Dacă ai 3 sau 8 însemană că...
Puterea.ro
Vacanțe de vis la jumătate de preț. Cele mai mari reduceri pentru iubitorii de călătorii