Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor și diplomaților români să promoveze companiile românești și să se implice cât mai mult în atragerea investitorilor

“Ne bucurăm de la începutul acestui an de circulația deplină în spațiul Schengen, poziție din care rămânem un partener angajat și activ în consolidarea securității interne a Uniunii Europene și a securității frontierelor externe.”, a spus președintele interimar Ilie Bolojan, adresându-se șefilor misiunilor diplomatice, acreditați în România.

Printre măsurile pe care România contează, ca stat membru al Uniunii Europe, Bolojan a enumerat:
-poziționarea Europei pe harta dezvoltărilor în materie de inovare și de inteligență artificială;
-protejarea democrației, inclusiv de interferențele și de acțiunile hibrid din ce în ce mai sofisticate;
-pregătirea unui nou buget, care să țină cont de evoluțiile în materie de securitate și apărare, dar și de protejarea intereselor noastre pentru politica de coeziune și agricultură.

Citește și: Ciolacu îi cere de urgență lui Bolojan convocarea CSAT. Tensiuni la vârful Guvernului după criticile lui JD Vance, ministrul de Externe chemat să dea explicații

Prezența României în Schengen – benefică pentru sectoarele turism, transport, comerț și mediu

„Avem fondurile din PNRR și cele europene, iar guvernul trebuie să rezolve întârzierile și să utilizeze resursele cât mai eficient, pentru că acestea înseamnă investiții și locuri de muncă pentru români. Acestea înseamnă prosperitate.” a afirmat Ilie Bolojan în fața șefilor misiunilor diplomatice acreditați în România.

Alte articole

VIDEO Ilie Bolojan, primit de Emmanuel Macron la Palatul Élysée. Președintele interimar al României va participa la a doua reuniune privind războiul din Ucraina și securitatea europeană

Ilie Bolojan, întâlnire informală cu Macron, la Paris, pe tema războiului din Ucraina. Cei doi preşedinţi vor discuta prin videoconferinţă cu liderii mai multor state

Beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană sunt clare, iar România susține orice proces la nivel european care are ca țintă sporirea coeziunii și a rezilienței strategice a Uniunii și a statelor membre.

“Din perspectivă strategică și de securitate, România și-a asumat un rol activ în consolidarea apărării, precum și a prezenței NATO pe Flancul Estic și la Marea Neagră.”

“Este o regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Vom continua coordonarea strânsă cu aliații, pentru asigurarea măsurilor de apărare și descurajare ale NATO.”

Un obiectiv important în perioada următoare rămâne aderarea României la OCDE

Procesul de aliniere la standardele organizației Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) va continua prin transformarea internă a politicilor, a practicilor și a legislației, a dat asigurări șeful statului.

„Suntem angajați în finalizarea procesului de aderare la OCDE și doresc să vă mulțumesc tuturor partenerilor pentru sprijinul pe care ni l-ați oferit constant.”

„Rămânem ferm convinși că dialogul, cooperarea și diplomația rămân căi de a ne promova interesele comune, dar și de a rezolva problemele cu care ne confruntăm, inclusiv crizele globale.”

În acest sens, salut eforturile diplomatice ale SUA, Israelului, Qatarului și Egiptului pentru a ajunge la acordul de încetare a focului în Gaza. Mulțumim pentru eforturile de eliberare a ostaticilor, inclusiv a celor având cetățenie sau origini românești.

„Este important ca aceste demersuri să continue, pentru o pace de durată în Gaza și pentru implementarea soluției celor două state, cu asigurarea securității Israelului și a dreptului la autodeterminare al palestinienilor.”

„Vom continua să ne implicăm umanitar în Gaza, inclusiv prin continuarea preluării de copii care au nevoie de asistență medicală.”

România – interesată de cooperarea cu Asia, Africa, Orientul Mijlociu și America Latină

„Vom continua să acordăm o atenție deosebită relațiilor nu numai cu statele europene, dar și cu statele din Asia, Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, în special cu cele cu care împărtășim aceleași valori, abordări și interese. În același timp, vom fi pragmatici în relația cu toți actorii cu care putem identifica interese comune.”

„România rămâne un partener de încredere și ofertant în plan economic. Realizăm deja măsurile pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și pentru a crește interesul investitorilor străini pentru țara noastră.”

În relația cu toate statele pe teritoriul cărora există comunități românești, vom continua să valorizăm rolul acestora de catalizatori ai cooperării bilaterale, dar și să urmărim constant obiectivul esențial al românilor din străinătate să le fie respectate drepturile, în conformitate cu standardele europene și internaționale.

„Cred în continuare că România trebuie să promoveze și pe mai departe un cadru multilateral, însă unul eficient, și să rămână activă și implicată la nivelul tuturor organizațiilor internaționale relevante. Vom fi parte responsabilă și angajată în eforturile internaționale de gestionare a problemelor pentru care doar cadrul multilateral oferă posibilități reale de rezolvare.”

Anul 2025 va fi crucial, observație valabilă atât pentru România, cât și în plan global

„Vedem în jurul nostru și în întreaga lume numeroase forme de agresiune, de la războaie la noi spații de confruntare și riscuri geopolitice care creează unde de șoc pentru piețe, lanțuri de aprovizionare și industrii.”

„Vedem acțiunile hibride tot mai intense, mai sofisticate, cu utilizare de rețele online, de algoritmi, de surse de finanțare ilegale, care generează riscuri de securitate la adresa noastră, a tuturor.”

„La acestea se adaugă atacurile directe la infrastructura critică. Chiar mai grav, campanii masive de dezinformare și fake news, completate cu campanii la adresa instituțiilor democratice și de divizare a populației.”

„Este o nouă realitate și este clar că trebuie să fim mai bine echipați și coordonați.”

„Am încredere că vom găsi cele mai bune răspunsuri pentru provocările cu care ne confruntăm. Chiar dacă implică eforturi mari, aceste răspunsuri pot fi găsite cu seriozitate și perseverență.”

RO şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual, începând cu 2016

La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante – (în ordine alfabetică) Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România. Candidații au fost informați asupra deciziei printr-o scrisoare a SG OCDE care a solicitat, totodată, confirmarea atașamentului față de valorile, principiile și standardele organizației menționate în documentele relevante ale organizației.

La reuniunea ministerială a Consiliului OCDE din luna iunie 2022 a fost adoptată Foaia de Parcurs pentru România, odată cu cele pentru alte patru state candidate – Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru. Pe parcursul procesului de aderare la OCDE România este evaluată de 26 de Comitete și va trebui să internalizeze peste 250 de instrumente juridice la nivelul legislației, politicilor și practicilor interne.

OCDE este continuatoarea fostei Organizații Europene pentru Cooperare Economică (OECE), fondată în 1948 pentru a pune în aplicare Planul Marshall, finanțat de SUA pentru reconstrucția continentului european după cel de-al doilea Război Mondial. Convenția care a consfințit transformarea OECE în OCDE a fost semnată la 14 decembrie 1960 la Paris și a intrat în vigoare la 30 septembrie 1961.

Cei 38 de membri ai OCDE sunt state dezvoltate, deţinând cca. 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Sediul organizației se află la Paris, Franța.

Citește și: Ilie Bolojan laudă parteneriatul strategic cu SUA: “A fost și va rămâne un pilon al politicii externe a României”