Lumea stă cu ochii pe alegerile parlamentare din Germania. Cum se explică popularitatea de care se bucură AfD, partidul de extremă dreaptă?

Întreaga campanie electorală a fost dominată de ascensiunea partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a câștigat teren pe fondul atacurilor atribuite migranților, al creșterii infracționalității și al recesiunii economice.

Citește și: Alegeri în Germania 2025. Cine sunt favoriții în sondaje

AfD se bucură de un sprijin de aproximativ 20% din intențiile de vot, cu cinci procente mai mult decât socialiștii lui Olaf Scholz.

În ajunul alegerilor, 150 de susținători ai extremei drepte au mărșăluit pe străzile din Berlin, provocând tensiuni în oraș.

Alte articole

ANALIZĂ Alegeri federale Germania. Cine va fi noul cancelar și cum va forma majoritatea

Alegeri în Germania 2025. EXIT POLL: Blocul conservator, peste formaţiunea de extremă dreaptă cu aproape 10 procente! Prezență record la vot estimată la 84%

Poliția a mobilizat un număr semnificativ de forțe pentru a preveni escaladarea situației în violențe, având în vedere că, în paralel, se desfășura și un protest al stângii.

Tensiunile politice și sociale din ultimele săptămâni au contribuit la ascensiunea spectaculoasă în sondaje a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), o formațiune anti-migrație, care susține ieșirea din zona euro, renunțarea la sancțiunile impuse Rusiei și stoparea livrărilor de armament către Ucraina.

AfD a intrat în parlament prima dată în urmă cu opt ani, pe fondul crizei migranților

Alternativa pentru Germania pare să se îndrepte spre cel mai bun rezultat național al său de până acum în această lună.

Deși este puțin probabil să obțină ia puterea acum, partidul a devenit un factor pe care alți politicieni nu-l pot ignora și a contribuit la conturarea dezbaterii din Germania privind migrația.

Partidul de extremă-dreapta a intrat pentru prima dată în parlamentul național al Germaniei acum opt ani, pe fondul nemulțumirilor legate de sosirea unui număr mare de migranți la mijlocul anilor 2010, iar limitarea migrației rămâne tema sa principală.

Însă partidul a demonstrat o abilitate deosebită de a valorifica nemulțumirile legate și de alte probleme cu care se confruntă Germania: înlocuirea folosirii combustibililor fosili, restricțiile impuse în timpul pandemiei COVID-19 și sprijinul acordat Ucrainei, după invazia pe scară largă a Rusiei, care a avut loc acum aproape trei ani.

Alternativa pentru Germania (AfD) a fost fondată în 2013 și inițial s-a concentrat pe opoziția față de ajutoarele financiare acordate țărilor aflate în dificultate din zona euro, în contextul crizei datoriilor – măsuri pe care fosta cancelară Angela Merkel le descria drept „fără alternativă.”

La început, era cunoscută ca un „partid al profesorilor,” o referire la figurile importante din primele etape ale formațiunii, deși avea deja o identitate puternic marcată de extrema dreaptă și opoziția față de establishment.

De-a lungul anilor, formațiunea AfD a devenit tot mai radicală și a schimbat lideri de mai multe ori

Decizia din 2015 a lui Merkel de a permite intrarea unui număr mare de migranți a fost un moment cheie care a impulsionat partidul, iar în alegerile naționale din 2017, AfD a obținut 12,6% din voturi și a intrat pentru prima dată în parlamentul german.

După revenirea în parlament în 2021, cu un sprijin redus de 10,3%, AfD a câștigat teren pe măsură ce guvernul de centru-stânga al cancelarului Olaf Scholz a fost marcat de disputele interne, inclusiv crize provocate de propriile decizii, și a ajuns să se prăbușească.

În urmă cu un an, Germania a fost martora unui val de proteste, declanșate de un raport care dezvăluia că extremiști de dreapta s-au întâlnit pentru a discuta deportarea a milioane de imigranți, inclusiv unii cu cetățenie germană, și că membri ai AfD erau prezenți la acea întâlnire.

Însă acest episod nu a avut un impact pe termen lung asupra sondajelor pentru AfD. Partidul a obținut locul al doilea în alegerile pentru Parlamentul European din luna iunie, iar în septembrie, cea mai cunoscută figură a aripii de extremă dreapta, Björn Höcke, a obținut prima victorie de dreapta extremă într-o alegerile regionale din Germania postbelică.

AfD a intrat în alegerile din 23 februarie cu o încredere reînnoită și un discurs tot mai radical

Alice Weidel, candidata partidului pentru funcția de cancelar, a adoptat termenul de „remigrație”, folosit pentru a cere deportări pe scară largă ale celor care nu au dreptul legal de a rămâne în Germania – un termen încărcat politic, care a fost un punct central în controversa de anul trecut.

AfD cere ridicarea imediată a sancțiunilor impuse Rusiei și se opune livrărilor de arme către Ucraina.

Partidul dorește ca Germania să reintroducă o monedă națională și ca Uniunea Europeană să fie transformată într-o „asociație mai liberă a națiunilor europene,” deși nu militează explicit pentru ieșirea din blocul comunitar de 27 de state.

Agenția de informații internă din Germania monitorizează partidul pentru suspiciuni de extremism de dreapta. Ramurile AfD din trei state estice sunt desemnate ca grupuri „dovedite de extremism de dreapta.”

AfD respinge ferm aceste evaluări și refuză orice asociere cu trecutul nazist. Höcke a contestat două condamnări pentru utilizarea conștientă a unui slogan nazist într-un eveniment politic.

Cine sunt susținătorii?

AfD beneficiază de sprijin în întreaga Germanie și este reprezentat în aproape toate cele 16 legislaturi regionale, cu excepția a două, însă partidul este cel mai puternic în fostele teritorii comuniste din estul țării, mai puțin prospere economic.

Partidul are o abilitate unică de a atrage atenția asupra unor teme „pe care alte partide nu le abordează cu aceeași claritate, intensitate, radicalism și emoționalitate,” spune Wolfgang Schroeder, profesor de științe politice la Centrul de Științe Sociale din Berlin.

„În plus, este un partid al internetului, care încă de la început a utilizat puterea emoționalizantă a internetului pentru propria comunicare — mult mai bine decât toate celelalte partide germane la un loc.”

Această strategie i-a permis să obțină un sprijin puternic în rândul tinerilor, în alegerile regionale recente. Partidul se prezintă ca o forță anti-establishment într-o perioadă de încredere scăzută în politicieni, uneori desființând „partidele vechi” ca fiind un „cartel.” scrie news4jax.com.

Schroeder a descris AfD ca fiind „ceva de genul unui portavion al resentimentului și furiei.” Alte partide afirmă că nu vor colabora cu acesta.

Cine sunt prietenii săi din afara țării?

Ascensiunea AfD a coincis cu ascensiunea partidelor de extremă dreapta din multe alte țări europene, inclusiv Partidul Libertății din Austria și Rassemblement National din Franța, cu care are multe puncte comune.

Alice Weidel a fost la Budapesta pentru a-l vizita pe prim-ministrul ungar Viktor Orbán.

Cu toate acestea, AfD nu face parte din grupul „Patrioții pentru Europa” din Parlamentul European, după câteva tensiuni înaintea alegerilor europene de anul trecut.

AfD a fost exclusă dintr-unul dintre grupurile predecesoare ale acestuia, după ce candidatul său principal de atunci, Maximilian Krah, a spus că nu toți bărbații din SS-ul nazist „erau neapărat criminali.”

Partidul a găsit un susținător entuziast în miliardarul Elon Musk. Acesta a declarat că „doar AfD poate salva Germania.” Acesta a avut un chat live pe X cu Weidel și a apărut prin videoconferință la un miting electoral AfD. La acel miting, Weidel a jurat să „facă din Germania o țară mare din nou,” un ecou al sloganului președintelui american, Donald Trump.

Citește și: Partidul german de extremă dreaptă AfD, majoritar în Parlament, cere ieşirea din UE, revenirea la marca germană şi ridicarea sancţiunilor împotriva Rusiei